România are lipsuri importante la capitolul reformă a Justiţiei si lupta anticorupţie, nu arată un angajament politic suficient pentru susţinerea procesului de reforme, iar la conducerea sistemului judiciar se manifesta o lipsă de disponibilitate pentru cooperare si asumare a răspunderii, spune Comisia Europeană, potrivit News Inn.


În pofida progreselor în unele zone, evaluarea Comisiei Europene arată lipsuri importante în eforturile României de a înregistra progrese în aplicarea obiectivelor stabilite prin Mecanismul de Cooperare si Verificare, a conchis Comisia Europeană în raportul prezentat marţi pe tema reformei justitiei si luptei anticorupţie.


România nu arata un angajament politic suficient pentru susţinerea procesului de reforme, se arata în concluziile documentului.


Amendamentele la Legea ANI, un pas înapoi


Amendamentele la legea ANI votate la 30 iunie constituie un pas major înapoi, apreciaza Comisia Europeana.


Legea pune în pericol bilanţul pozitiv realizat de ANI si constituie o încălcare de către România a angajamentelor asumate la aderare, mai spune executivul european.


Prin urmare, Comisia cere României sa îşi respecte angajamentele, găsind cele mai bune căi legale pentru a restabili prerogativele ANI.


România trebuie sa acţioneze pentru stabilirea unei susţineri politice ample în favoarea transparenţei si protecţiei eficiente împotriva coruptiei si conflictelor de interese, este recomandarea Comisiei.


După o încetinire a activitatii Legislativului, România a prins un oarecare avânt pentru reforme în al doilea trimestru al anului 2010 si a demarat o reforma legislativa majoră, Parlamentul aprobând Codul Penal si Codul Civil la 22 iunie, a constatat Comisia.


Pregătirile pentru intrarea în vigoare a celor patru Coduri, programată pentru octombrie 2011, constituie o ocazie importantă pentru o reforma minuţioasa în sistemul judiciar.


Pentru a susţine acest proces de reformă, Comisia cere României sa construiasca, bazându-se pe puternica sustinere parlamentară pentru aceste coduri procedurale si să extindă această voinţă politică si în alte domenii.


În România se înregistrează la nivelul conducerii sistemului judiciar o lipsa de disponibilitate de a coopera si de a-şi asuma responsabilitatea, în beneficiul reformei.


Cu toate ca în multe cazuri există soluţii pragmatice, de multe ori ele nu sunt luate în calcul, în timp ce initiaţivele magistraţilor individuali, ale asociaţiilor din domeniu si ale societăţii civile încearcă să acopere acest gol.


Comisia cere României sa dezvolte o cooperare strânsa si constructivă între actorii politici si judiciari si să consolideze angajamentul pentru reforma în acest domeniu.


Pentru a se reuşi în procesul de reformă, este necesar un angajament constant din partea României, a Comisiei si a celorlalte state membre.


Comisia va continua sa sustina România, iar urmatorul raport va fi dat în vara lui 2011.