Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a declarat că Guvernul a adoptat miercuri un memorandum care vizează Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Documentul indică modalităţile de realizare şi direcţiile de acţiune pe care România le va aplica sau sugera în raport cu Comisia Europeană.

"Astăzi, Guvernul României a adoptat un memorandum privitor la MCV, instituit în 2006, memorandum care, în substanţa lui, analizează de la înfiinţare condiţionalităţile, modalităţile de realizare şi direcţiile de acţiune pe care, în viitor, statul român le va aplica sau le va sugera pentru cooperare în raport cu CE", a anunţat Pivniceru, la Palatul Victoria.

Ministrul a spus că instituirea MCV a fost motivată de "chestiuni nerezolvate în ceea ce priveşte responsabilitatea şi eficienţa sistemului judiciar şi ale organelor de aplicare a legilor".

Mecanismul de Cooperare şi Verificare face referire la patru condiţionalităţi

MCV viza patru condiţionalităţi: garantarea unui proces judiciar mai transparent şi mai eficient, în special prin consolidarea capacităţilor şi responsabilităţilor CSM; înfiinţarea unei agenţii pentru integritate cu responsabilităţi în domeniul verificării patrimoniului, al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interes potenţiale; continuarea unor cercetări profesioniste şi imparţiale cu privire la acuzaţiile de corupţie la nivel înalt şi, cea de-a patra condiţionalitate, adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combaterea corupţiei în special în administraţia locală.

"Potrivit considerentului 9, teza 1 din preambulul Deciziei, decizia trebuie modificată atunci când CE arată că este necesară modificarea obiectivelor de referinţă şi teza a doua - decizia va fi abrogată atunci când au fost atinse satisfăcător toate obiectivele de referinţă. Comentariu la aceasta: în funcţie de statuarea asupra nivelului 'satisfăcător' de realizare a condiţionalităţilor, decizia trebuia reevaluată asupra condiţionalităţilor rămase neexecutate şi abrogată, dacă se poate stabili că statul român a atins un nivel 'satisfăcător' în realizarea acestor obiective", a spus Pivniceru.

Ea a semnalat că Bucureştiul nu cunoaşte ce se înţelege prin sintagma "satisfăcător", care în versiunea în limba română a documentului nu există, ci doar în versiunea în engleză.

"Prin urmare, ar trebui să fi fost definită anticipat noţiunea de 'nivel satisfăcător', pentru a vedea standardul la care trebuie să ne raportăm în realizarea acestor obiective", a punctat Pivniceru.

În plus, ministrul a reclamat lipsa unui standard european unanim agreat cu privire la sistemele judiciare, la eficienţa sau la valorile pe care acestea le pun în aplicare, cu ajutorul căruia s-ar putea evalua în ce măsură cele patru condiţionalităţi au atins standardul "satisfăcător".

"Nu există un standard nici în privinţa consiliilor judiciare, fiind o multitudine de consilii judiciare, fiecare cu propriile standarde, nu există nici în privinţa parchetelor, nici în privinţa unui sistem judiciar în ansamblu. Prin urmare, în absenţa unui numitor comun de valorizare a realizării condiţionalităţilor, este dificil de a se şti când şi cum anume sau prin ce modalităţi putem ajunge la acel nivel satisfăcător", a spus Pivniceru.

Guvernul vrea elaborarea unei metodologii de lucru în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care Comisia Europeană să menţioneze indicatorii specifici de evaluare a progreselor realizate de România în justiţie şi să definească o serie de termeni.

Pivniceru: CNSC se va desfiinţa, iar atribuţiile instituţiei se translează în domeniul judiciar

Tot miercuri, ministrul Pivniceru a mai anunţat că Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor va fi desfiinţat cât mai curând, deoarece este mai corect ca atribuţiile instituţiei să fie trecute în domeniul judiciar, unde va fi aplicată o procedură foarte scurtă, specifică achiziţiilor publice.

Desfiinţarea CNSC a fost anunţată după ce premierul Ponta a declarat, marţi, că Guvernul va înfiinţa la Tribunalul Bucureşti o secţie specială pentru judecarea contestaţiilor la licitaţiile publice, astfel încât lucrările de investiţii să poată începe mai repede.

Miercuri, Mona Pivniceru a precizat că această secţie ar putea fi înfiinţată cât mai curând.

"CNSC se desfiinţează şi se reînfiinţează sub aspectul atribuţiilor, deci atribuţiile, de fapt, se translează, asta e exprimarea corectă, competenţa şi atribuţiile lor se translează în domeniul judiciar şi închidem într-un mod specializat această chestiune", a declarat Pivniceru.

Ea a adăugat că este mai corect ca judecătorii să soluţioneze contestaţii la licitaţii publice, în urma unei proceduri "foarte scurte", specifică domeniului achiziţiilor publice.

"Dacă aceste contestaţii pot fi soluţionate de judecătorii de carieră, mă gândesc că ar fi mult mai bine decât să intri în alte proceduri, aşa-zis juridicţionale şi cu finalităţile care deja se cunosc. Vom face o procedură foarte scurtă, specifică domeniului de achiziţii publice, dar, de principiu, judiciar este mai corect ca judecata acestora să fie încredinţată unor judecători de carieră", a susţinut ministrul Justiţiei.

Premierul Victor Ponta a criticat de mai multe ori, în ultimele luni, activitatea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, susţinând că instituţia blochează licitaţiile publice, iar şeful instituţiei, Bogdan Lehel, este prieten cu liderii PDL Vasile Blaga şi Elena Udrea.

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor este instituţia care poate influenţa orice licitaţie publică reclamată, prin acceptarea sau respingerea unei contestaţii depuse de către o firmă, pe o piaţă a achiziţiilor publice care reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României.