540 de primari au "migrat" în perioada de 45 de zile în care Guvernul a suspendat, anul trecut, legea care le anulează mandatul dacă schimbă partidul.

Organizaţia non-profit Expert Forum a prezentat, astăzi, rezultatele unei analize preliminare a efectelor controversatei ordonanţe de urgenţă.

17% din totalul primarilor români au profitat de ocazia de a renunţa la formaţiunea din care făceau parte, iar cei mai mulţi dintre ei s-au îndreptat spre principalul partid la putere.

PSD, "câștigătorul migrației"

PSD a "câştigat" 400 de primari, în timp ce PNL şi PDL, în opoziţie, au pierdut atunci aproape 440 de edili.

Giurgiu a fost judeţul cel mai activ în perioada "migraţiei", aproape trei sferturi dintre primari au schimbat partidul, urmat de Neamţ, aproape jumătate şi Buzău, cu aproape o treime dintre edili.

La polul opus, cele mai puţine astfel de mutări s-au produs în Harghita, Covasna, Ilfov, Mehedinţi şi Sibiu.

Ordonanţa a fost între timp declarată de Curtea Constituţională ca fiind în neconcordanţă cu legea fundamentală, dar decizia nu se aplică retroactiv.

Chiar şi aşa - a explicat expertul Laura Ştefan - cei 540 de primari ar trebui să-şi piardă funcţia.

"Curtea a spus că ordonanţa este neconstituţională şi, doi, că parlamentul, prin legea de respingere, trebuie să spună care sunt efectele pe care migraţia politică, în baza ordonanţei, le produce asupra mandatelor aleşilor locali. În opinia mea, parlamentul are puţine opţiuni. Prima opţiune şi cea corectă ar fi să adopte o lege de respingere, prin care să spună că mandatele iau sfârşit", a spus Laura Ştefan.

Potrivit specialistului anticorupţie, Laura Ştefan, chiar dacă parlamentul nu acţionează în consecinţă, partidele îi pot da în judecată pe primarii care au migrat, însă în acest caz există riscul unei practici neunitare, ca şi cel ca acţiunile în instanţă să dureze prea mult.