De la stânga la dreapta eşicherului politic, partidele sunt într-o continuă mişcare, în perspectiva alegerilor din 2011, fie ele comasate sau nu. Practic, începe oficial "vânătoarea de voturi".

Aflat într-un declin pe care nu vrea să-l accepte, PDL încearcă o repoziţionare pe scena politică.

Ideea unei mişcări populare care să aibă în centru PDL şi să grupeze în jurul acestuia forţe politice sau chiar societatea civilă a prins deja contur.

Ideea este chiar a preşedintelui Traian Băsescu, după cum a recunoscut la postul public de televiziune, iar numele de "Mişcarea populară"a fost înregistrat la OSIM, chiar de fiica mai mare a preşedintelui, Ioana Băsescu.

În partea opoziţiei, PSD, PNL şi PC au deja o alianţă, Uniunea Social Liberală, care nici nu a început bine să funcţioneze că se afla în faţa primelor divergenţe, create, se pare, de împărţirea candidaţilor la alegeri.

UDMR, formaţiune care a fost la guvernare aproape fără întreprupere din 1990 încoace, riscă acum să nu mai intre în Parlament, pentru că au apărut încă două partide ale etnicilor maghiari, care fărâmiţează electoratul maghiar şi aşa nemulţumit de scăderea nivelului de trai.

UNPR, partidul "de buzunar", sau "partidul trădătorilor" cum îl numesc opozanţii politici, încearcă să atragă cât mai mulţi parlamentari de partea sa, pentru a putea, la o adică, să negocieze de pe poziţii de forţă, intrarea într-o alianţă precum Mişcarea Populară.

PRM rămâne deocamdată izolat pe scena politică, PNŢCD este prins în scandaluri care au divizat în trei fracţiuni un partid aflat oricum în degringoladă, iar Partidul lui Dan Diaconescu şi Partidul Noua Generaţie, al lui Gigi Becali, încearcă să ia din voturile nemulţumiţilor.

Asta pe fondul scăderii încrederii populaţiei în partide şi în clasa politică, în general.

Mişcarea Populară, alianţă politică sau electorală?

Fără doar şi poate, Mişcarea Populară este ideea preşedintelui Traian Băsescu.

El a recunoscut că a pus-o pe fiica sa Ioana Basescu să înregistreze Mişcarea Populară la OSIM.

Încă nu se ştie cu certitudine cine va face parte din această mişcare, dar are un scop foarte bine definit: va fi o alianţă împotriva Uniunii Social Liberale.

Neoficial se spune că actualul ministru de externe, Teodor Baconschi, a fost însărcinat cu formarea Mişcării Populare, însă startul oficial al proiectului a fost dat de prim-vicepreşedintele democrat liberal, Sorin Frunzăverde.

El a declarat că va propune demararea demersului de constituire a Mişcării Populare.

"Voi propune în Biroul Permanent Naţional să discutăm despre Mişcarea Populară, să hotărâm odată începerea acestui demers politic pe care să îl finalizăm la începutul lunii decembrie", a precizat Frunzăverde înaintea şedinţei Biroului Permanent Naţional.

Din Mişcare Populară ar trebui să facă parte grupări politice, reprezentanţi ai societăţii civile, ONG-uri, grupări sindicale, dacă vor dori, dar şi persoane fizice, crede Frunzăverde.

"Este un sistem pe care a fost construit de exemplu şi Partidul Popular European, dar nu numai PPE, în care şi persoane fizice care nu doresc să fie înregimentate într-un partid politic, grupare politică, pot să participe", a spus Frunzăverde.

Vicepreşedintele PDL, Elena Udrea, susţine că proiectul Mişcării Populare poate fi viabil numai dacă va fi unul politic şi nu doar unul electoral, în timp ce prim-vicepreşedintele PDL, Teodor Baconschi, susţine că acest proiect trebuie să cuprindă nu numai forţele politice, ci să fie extins şi la societate civilă.

"Sunt şi eu interesat să vedem care este lista aliaţilor obiectivi sau posibili ai PDL în acest efort de coagulare a forţelor de centru-dreapta. Trebuie făcută o analiză completă mai ales a forţelor civice, (...) trebuie să fie un dialog cu mediul academic, mediul corporatist, cu bisericile, cu ansamblul societăţii civile", a spus el.

Până la o astfel de analiză se găsesc, în acest moment, câteva partide mici, dornice să facă parte din Mişcarea Populară.

Ţărăniştii din jurul lui Victor Ciorbea, Partidul Poporului - Dan Diaconescu şi Partidul Noua Generaţie a lui George Becali sunt posibili parteneri de dialog ai Mişcării Populare, chiar dacă recunosc sau nu oficial că se vor ralia proiectului.

Electoral sau nu, proiectul Mişcarea Populară are ca scop imediat mobilizare a tuturor votanţilor de centru-dreapta.

Uniunea Social Liberală - probleme în Paradis?

Uniunea Social Liberală - alianţa opoziţiei - a apărut pe scena politică din dorinţa de a crea o alianţă care să fie o alternativă la PDL şi să câştige alegerile.

Deşi iniţial cele trei formaţiuni componente - PSD,PNL şi PC - au anunţat că îşi vor împărţi "frăţeşte" candidaţii la alegeri, tocmai acest subiect a creat primele disensiuni.

Partidul Conservator a anunţat că îl propune la Primăria Iaşi pe Tudor Ciuhodaru , iar la Bucureşti pe Piedone.

PSD şi PNL nu au fost de acord cu susţinerea acestora şi au venit cu alţi candidaţi - Gheorghe Nechita la Iaşi şi Sorin Oprescu, la Bucureşti.

Conservatorii s-au supărat şi ameninţă cu ieşirea din Uniunea. Ba chiar au anunţat că participă pe liste separate la locale, acolo unde nu s-au înţeles cu PSD şi PNL.

În ultimele zile, tonul conservatorilor s-a mai domolit, urmând să ia o decizie privind participarea la alegeri pe listele USL sau pe liste proprii.

Copreşedinţii USL, Victor Ponta şi Crin Antonescu încearcă să minimalizeze problemele şi asigură că în uniune nu există disesiuni. Prin urmare, Uniunea Social Liberală merge mai departe.

Ar mai fi o problemă. La ultimele alegeri parţiale, USL nu a atins scorurile vehiculate de sondajele de opinie, potrivit cărora USL ar obţine la alegeri peste 50 la sută din voturi.

Aşa că, USL nu îşi mai permite scandaluri interne în preajma alegerilor, pentru că aceste scandaluri ar putea să-i coste voturi.

UDMR "forţează" o intrare în Parlament

În ograda minorităţii maghiare lucrurile nu sunt deloc simple.

UDMR, principala formaţiune care a reprezentat interesele comunităţii maghiare în Parlament şi în Guvern, se teme acum că nu ar mai putea intra în Parlament.

Şi asta pentru că au mai apărut două partide maghiare, care, sub pălăria unui discurs extremist, iau practic din voturile UDMR, care ar putea rămâne în afara Parlamentului.

Vigilenţi ca întodeauna, liderii UDMR, negociază deja cu PDL scăderea pragului electoral de acces în Parlament, pentru a se asigura că nu rămâne pe dinafară.

Iar arta negocierii este bine stăpânită de liderii UDMR, care, de-a lungul timpului, au obţinut prin negocieri directe sau ascunse, mai multe drepturi pentru minoritatea maghiară, cum ar fi folosirea limbii maghiare în administraţia publică, sau predarea Istoriei şi Georgrafiei în limba maternă.

În anul electoral 2011, partidele se regrupează sau se divizează, după caz, în goana după voturi.

Un lucru este însă cert: alianţele politice nu au rezistat până acum în România.

Istoria politică recentă arată că alianţele conjucturale, făcute doar la alegeri, sau pe perioade scurte de guvernare, au rezistat mai mult decât alianţele politice.