Olanda a decis să prelungească cu încă doi ani restricţiile pentru muncitorii români şi bulgari.

Măsura este justificată prin creşterea şomajului.

La Bucureşti, Ministerul de Externe a apreciat că decizia guvernului olandez ignoră apelurile recente ale Comisiei şi ale Parlamentului European, în sensul eliminării obstacolelor pe piaţa comunitară a muncii.

În opinia ministrului de externe, Teodor Baconschi, este regretabil că unele state membre decid să prelungească restricţiile pentru muncitorii românii, fără ca cifrele şi situaţia reală să o justifice.

Şeful diplomaţiei române spune că decizia Olandei nu susţine obiectivele europene de a construi o piaţă fără bariere şi restricţii interne.

În plus, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, măsura a fost luată la scurt timp după publicarea unui raport al Comisiei Europene, din care rezultă că în statele membre care au acceptat liberalizarea pieţei muncii nu s-a înregistrat până în prezent un impact serios la nivelul şomajului sau al salariilor.

Dimpotrivă, mai afirmă comunicatul diplomaţiei de la Bucureşti, au existat creşteri ale Produsului Intern Brut al ţărilor care au acceptat muncitori români şi bulgari.

Tratatele de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană prevăd că libera circulaţie a muncitorilor trebuie să existe la cinci ani de la primirea în forul comunitar, adică la 1 ianuarie 2012.

Statele membre pot solicita însă o autorizaţie din partea Comisiei Europene pentru a aplica restricţii încă doi ani, dar numai dacă se confruntă, la nivel naţional, cu probleme serioase pe piaţa muncii.

Or, guvernul olandez îşi justifică decizia de ieri tocmai prin creşterea şomajului şi recesiunea economică iminentă.

Un comunicat al guvernului de la Haga, citat de RFI, arată că numărul de imigranţi aflaţi acum pe teritoriul olandez este mai mare decât arătau previziunile şi se ridică la aproximativ 325 de mii.

Anual, mai spun autorităţile olandeze, aproape 20 de mii de muncitori români şi bulgari sosesc în ţara lor.

Săptămâna aceasta, Olanda şi-a reafirmat opoziţia şi faţă de aderarea pentru moment a României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen.

Ministrul imigraţiei şi azilului, Gerd Leers, a afirmat că, în pofida faptului că Finlanda şi-a schimbat parţial poziţia, Olanda nu va face la fel.

Autorităţile de la Haga leagă aderarea ţării noastre la spaţiul de liberă circulaţie de un "progres durabil şi ireversibil în lupta împotriva corupţiei".

Ministrul muncii, Sulfina Barbu, a anunţat că autorităţile române vor merge la Bruxelles, la sfârşitul lunii, pentru a încerca să rezolve problemele restricţiilor aplicate muncitorilor români.


Cetăţenii români au restricţii pe piaţa muncii, în zece state europene, plus Spania

Fiecare dintre cele zece state va trebui să anunţe Comisia Europeană, până la sfârşitul acestui an, în cazul în care vor să prelungească restricţiile pentru români şi bulgari.

Autorităţile de la Bucureşti au solicitat celor zece ţări să ridice restricţiile pentru cetăţenii români.

"O decizie care se ia politic de către guvernele statelor membre şi probabil că raţiunile de politică internă primează în astfel de cazuri. Noi am scris tuturor miniştrilor omologi din statele membre care au aceste restricţii şi care urmează să ia deciziile, cu argumentele necesare. Mergem din nou, într-o dezbatere, la Bruxelles, pe această temă, în 30 noiembrie. Noi considerăm că trebuie să aducem în atenţia statelor membre avantajele pe care ne-au adus mobilitatea forţei de muncă, şi nu dezavantaje, pentru că se poate vedea că ele nu există", a declarat ministrul muncii, Sulfina Barbu.

Dreptul cetăţenilor români de a munci este restricţionat în Marea Britanie, Luxemburg, Austria, Olanda, Malta, Italia, Franţa, Irlanda, Danemarca şi Belgia.

Pe lângă anunţarea Comisiei Europene, oricare dintre statele care cer prelungirea restricţiilor va trebui să-şi motiveze decizia. Mai precis, guvernele trebuie să aducă argumente privind faptul că accesul muncitorilor români şi bulgari ar putea perturba grav piaţa forţei de muncă sau că se află deja într-o astfel de situaţie.

Este şi cazul Spaniei care, după ce renunţase la restricţiile pentru muncitorii români, le-a reintrodus în urmă cu câteva luni. Motivul invocat de autorităţile de la Madrid a fost şomajul foarte ridicat în rândul propriilor cetăţeni.

Spania are o rată a şomajului de peste 22%, cel mai mare din ţările europene. Comisia Europeană a publicat, la sfârşitul săptămânii trecute, un raport privind impactul asupra economiilor europene pe care l-a avut libera circulaţie a muncitorilor români şi bulgari.

Conform raportului, libera circulaţie a muncitorilor români şi bulgari în ţările în care au permis acest lucru a dus la o creştere economică a Uniunii Europene cu 0,3%.

Documentul Comisiei Europene mai arată că cei mai mulţi dintre românii care muncesc în străinătate prestează munci necalificate sau care nu necesită o pregătire specială.

Astfel de muncitori ocupă, de obicei, locuri de muncă pe care localnicii le refuză.

Cei mai mulţi, dintre românii plecaţi să muncească în străinătate, sunt în Italia, 41%, Spania, 38%, şi un număr mult mai mic, în Germania, Marea Britanie şi Franţa.