Contractele de muncă încheiate după data de 1 mai vor cuprinde prevederile prevăzute în noul Cod al Muncii, iar celor aflate în execuţie, li se vor anexa acte adiţionale care să corespundă actului legislativ aflat în vigoare.



În ambele cazuri, vor fi introduse criterii de evaluare în funcţie de care se vor atinge obiectivele de performanţă ale instituţiei.



Acestea sunt stabilite de către angajator, dar ar trebui să existe şi consimţământul scris al salariatului, că este de acord cu ele şi corespund astfel fişei postului.



Directorii companiilor de stat sau private se tem însă că se vor lovi de refuzul unor salariaţi de a semna actul adiţional şi criteriile de evaluare.



În acest caz, legea nu vine cu altă alternativă şi nu permite nici desfacerea contractului.



Reprezentanţii angajaţilor spun că, în cazul unui control, patronii vor fi sancţionaţi dacă actul adiţional nu va fi semnat de ambele părţi.



Aceasta este una dintre problemele noului Cod al Muncii.



Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, consideră că această situaţie trebuie rezolvată la nivelul fiecărei instituţii şi ţine de continuarea unui dialog care să aducă un consens între angajatori şi salariaţi.



Noul Cod al Muncii intrat în vigoare la data de 1 mai prevede, printre altele, majorarea perioadei de probă, dar şi a perioadei pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată.



În plus, amenzile acordate patronilor care angajează fără forme legale s-au triplat, iar în cazul în care angajatorul primeşte la muncă mai mult de cinci persoane fără contracte de muncă, riscă închisoare de la 1 la 5 ani, informează redactorul RRA.