Atât şefii de consilii judeţene, de la putere, cât şi cei din opoziţie, sunt de acord cu o reorganizare teritorial-administrativă a României, pe motiv că actuala împărţire nu este eficientă.


Punctul de divergenţă îl reprezintă, însă, momentul ales pentru începerea acestei reforme.


Şeful Consiliului Judeţean Iaşi, Constantin Simirad, consideră, însă, că reorganizarea trebuie să fie chibzuită îndelung.


"O reorganizare teritorială a României este necesară, dar ea este foarte bună, numai dacă asigură o dezvoltare armonioasă a României. Dacă e face o repartizare, să spunem, de către interese mai mult sau mai puţin politice, sigur că, în loc să ajuţi la dezvoltarea României, poate duce la mari piedici în dezvoltarea României", este de părere Constantin Simirad.


Un alt şef de consiliu judeţean, democrat-liberalul Mircea Man, de la Maramureş, susţine şi el că reorganizarea teritorială ar ajuta la dezvoltarea infrastructurii şi a comunelor.


Mircea Man nu crede că este important unde ar fi centrul unei viitoare regiuni, care ar cuprinde mai multe judeţe.


"Programele importante de infrastructură nu se pot gândi, decât la nivel de regiune; ori, cred că, astăzi, România are nevoie de o reorganizare administrativă. Sigur, va trebui foarte bine gândită, cântărită", a afirmat Mircea Man.


Şi şeful Consiliului Judeţean Călăraşi, liberalul Răducu Filipescu, este de părere că România ar trebui reorganizată din punct de vedere teritorial, dar, spune Răducu Filipescu, acum, nu este momentul.


"Că este nevoie sau că nu este nevoie să se formeze aceste euroregiuni, probabil că, la nivel european, este mai comod să lucrezi cu opt euroregiuni, decât să lucrezi cu 41 de judeţe. Intenţia pe care o are preşedintele şi pe care o are şi partidul de guvernământ este să salveze situaţia lor politică; nicidecum, nu cred că îi interesează prea mult ce reprezintă această împărţire administrativă", susţine Răducu Filipescu.


Şefii de consilii judeţene susţin, deci, la nivel declarativ, nevoia unei reîmpărţiri a ţării, acum sau pe viitor.


Deocamdată, nu există, însă, un proiect concret, pe marginea căruia să se poarte discuţii, iar directorul de cercetare al Societăţii Academice Române, Sorin Ioniţă, crede că marele obstacol, în calea redesenării administrative a României, ar fi de natură politică.


"Toate partidele mari, în momentul de faţă, se sprijină, în structura lor de putere, pe preşedinţii de judeţe, aleşi uninominal; deci, aceştia sunt oamenii care sunt osatura partidelor. Din patru sau cinci, trebuie să rămână unul. Va începe o ciomăgeală generală - capitala să fie la Arad sau la Timişoara? La Bacău sau la Iaşi?", a declarat Sorin Ioniţă.


Sorin Ioniţă mai subliniază că discuţiile despre reîmpărţirea teritorială a României trenează de circa un deceniu, dar, până acum, în Parlament, sunt doar două proiecte legislative, în acest sens, unul care vizează fuzionarea comunelor, şi unul privind redesenarea regiunilor de dezvoltare.