De asemenea, 2/3 dintre oameni nu au acces la justiţie, iar în 54 de ţări au fost semnalate procese nedrepte. Sunt câteva dintre datele publicate în raportul anual al Organizaţiei pentru Drepturile Omului "Amnesty International".


În Europa, una din cele mai grave probleme semnalate este cea legată de discriminarea comunităţilor de romi, situaţie cu care se confruntă şi România, autorii raportului considerând că autorităţile au făcut progrese nesemnificative pentru combaterea fenomenului.


Raportul "Amnesty International" subliniază că, în ciuda protestelor făcute de ONG-uri, în România continuă tendinţele discriminatorii îndreptate împotriva comunităţilor de romi.


Agenţia menţionează un raport al Comitetului pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, în care se atrăgea atenţia asupra folosirii excesive a forţei şi a relelelor tratamente la care sunt supuşi cetăţenii de etnie romă.


De asemenea, există îngrijorări în privinţa folosirii torturii împotriva deţinuţilor. "Amnesty International" consideră că la perpetuarea tendinţelor rasiste contribuie şi guvernanţii, prin declaraţiile lor.


Barbara Cernuşakova este experta desemnată de "Amnesty International" să monitorizeze situaţia din România.


"Anul trecut au existat două situaţii care au intrat în atenţia noastră. Prima a fost o declaraţie a preşedintelui României făcută în Slovenia, în care s-a referit la cetăţenii de etnie romă ca fiind delincvenţi, greu de integrat şi că nu doresc să muncească. O a doua declaraţie a fost făcută de ministrul de externe, care a generalizat situaţia din comunitate, spunând că există o rată naturală a delincvenţei în cadrul etniei. Aceste declaraţii sunt îngrijorătoare pentru că transmit societăţii un semnal greşit, şi anume că atitudinile rasiste sunt acceptate" a susţinut aceasta.


Raportul "Amnesty International" menţionează şi câteva cazuri în care cetăţenii de etnie romă au fost evacuaţi din casele în care locuiau fără să le fie oferită o soluţie alternativă.


Autorii subliniază însă că s-au făcut progrese în privinţa sistemului de educaţie, regulile impuse de ministerul de resort pentru combaterea rasismului în şcoli fiind apreciate ca pozitive.


Barbara Cernuşakova consideră însă că aceste măsuri s-ar putea dovedi insuficiente în timp, dacă nu sunt urmate şi de alte exemple.


"Dacă nu se vor lua măsuri pentru eliminarea rasismului, generaţiile viitoare vor avea probleme grave. Privarea de drepturi creează sechele şi orice guvern ar trebui să-şi dea seama că aceste probleme trebuie rezolvate. Poate că o rezolvare nu va fi găsită într-un timp scurt, ci sunt necesare măsuri pe termen lung, dar mai e nevoie şi de iniţiativă şi implicare din partea autorităţilor, care, din câte se pare, lipsesc în acest moment a mai spus Barbara Cernuşakova.


O altă problemă semnalată în raportul organizaţiei pentru drepturile omului este cea a presupuselor închisori CIA de pe teritoriul României.


Raportul subliniază refuzul autorităţilor de la Bucureşti de a admite existenţa unor astfel de centre de detenţie, chiar şi după ce o anchetă a ONU a conchis că un avion al Serviciilor Secrete americane care a plecat din Polonia având deţinuţi la bord a aterizat în România.


Autorităţile au recunoscut că au existat escale ale unor astfel de avioane, dar nu şi că acestea ar fi transportat prizonieri, informează corespondentul Radio România la Londra.