Proiectul legii asistenţei sociale urmăreşte diminuarea şi limitarea dependenţei faţă de ajutorul acordat de stat prin participarea activă a persoanei sau a familiei la programul de intervenţie individualizat.

Sulfina Barbu a arătat, vineri, la o conferinţă despre modernizarea sistemului de asistenţă socială, că pentru succesul reformei este nevoie de o schimbare de mentalitate.

"Nu facem reforme pentru noi, nu facem reforme de dragul de a face reforme, ci facem reforme pentru că ele sunt necesare. Şi cred că reforma în domeniul asistenţei sociale este o reformă de dreapta foarte necesară societăţii româneşti, şi aş compara-o cu reforma în domeniul legislaţiei muncii, care deja îşi arată rezultatele pozitive, care deja poate fi cuantificată prin rezultate concrete în societatea românească", a declarat Sulfina Barbu.

De asemenea, modificarea sistemului de asistenţă socială are în vedere simplificarea procedurilor administrative prin stabilirea unui singur punct de adresabilitate pentru depunerea cererilor şi instituirea unui formular unic de solicitare a beneficiilor de asistenţă socială.

Un alt element de noutate îl constituie focalizarea beneficiilor spre categoriile sociale aflate în cel mai mare risc de sărăcie şi excluziune socială.

Ministrul muncii a arătat că, prin aplicarea prevederilor legii asistenţei sociale, se are în vedere instituirea a patru mari categorii de beneficii de asistenţă socială: măsuri pentru prevenirea sărăciei şi a riscului de excluziune socială, asistenţa socială a familiei şi copilului, asistenţa socială a persoanelor cu nevoi speciale, alte tipuri de ajutoare şi facilităţi.

Sulfina Barbu a spus că se aşteaptă ca săptămâna viitoare proiectul legii să fie votat în Camera Deputaţilor.

"Proiectul a parcurs toate etapele procedurale. Am convingerea că, marţi, la votul final, va fi adoptat pentru ca, după promulgarea legii, să ne ocupăm de legislaţia subsecventă", a spus ministrul muncii.

Vineri a avut loc dezbaterea ''Modernizarea sistemului de asistenţă socială în România'', organizatori şi parteneri fiind Institutul de Studii Populare, Organizaţia de femei a PDL şi Fundaţia Hanns Seidel Stiftung.