În discursul rostit în limba maghairă cu prilejul Zilei maghiarilor de pretutindeni, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a reafirmat dezideratul autonomiei pentru comunitatea maghiară din România şi a cerut ca limba maghiară să devină limbă oficială regională, informează corespondentul RRA, Angela Bârsan.

Liderul Uniunii a vorbit, la ceremonia care a avut loc la monumentul de la Vârful Nyerges, din apropierea comunei Cozmeni, despre dreptul maghiarilor la libertate şi a solicitat ca limba maghiară să fie oficială în Transilvania, afirmând că maghiarii îşi vor apăra dreptul de a-şi folosi simbolurile.

Lupta pentru libertate a maghiarilor a fost tema centrală a discursului preşedintelui UDMR, care a mai spus că sunt mulţi cei care doresc să le ia maghiarilor libertatea şi care trebuie să înţeleagă că niciunul dintre popoarele din Bazinul Carpatic nu poate fi liber câtă vreme este îngrădită libertatea comunităţilor naţionale maghiare care trăiesc în această regiune.

"Le cerem, le pretindem în modul cel mai hotărât, să nu vrea să ne ia limba, să nu vrea să îngrădească folosirea limbii noastre materne, şi vrem să dea şi o recunoaştere oficială limbii maghiare în Transilvania, acolo unde trăieşte comunitatea noastră maghiară, şi acest lucru să apară scris şi în Constituţia ţării. Le cerem să nu vrea să ne priveze de simbolurile noastre naţionale şi comunitare, de steagul secuiesc, de steagul maghiar, pentru că nicio interdicţie, nicio poruncă nu dă rezultate cu noi, pentru că nu permitem, şi vom apăra, vom şti să apărăm tot ceea ce i se cuvine fiecărui om liber, fiecărei naţiuni libere", a afirmat Kelemen Hunor, potrivit traducerii oficiale.

AUDIO Fragment din declaraţia liderului UDMR în limba română

Maghiarii "doresc autonomie"

Preşedintele UDMR a mai cerut ca prin regionalizare să nu fie divizate zonele locuite de maghiari şi a punctat că maghiarii doresc autonomie şi să decidă singuri în problemele care-i privesc.

"Cerem puterii executive şi celei legislative a ţării să nu abuzeze de cele 70 de procente ale sale, şi să nu fărâmiţeze nici Ţinutul Secuiesc, nici Partium-ul, cu ocazia apropiatei reorganizări a regiunilor, pentru că nu vom accepta acest lucru şi vom împiedica acest lucru cu toate puterile noastre. Mesajul pe care îl transmitem de aici este acela că nu cetăţeanul există pentru stat, ca să îi fie supus şi slugă, ci invers - statul trebuie să îl slujească pe cetăţean şi comunitatea noastră naţională. Celor care nu înţeleg năzuinţele noastre le spun răspicat, ca să priceapă: asta este autonomia, asta ne dorim noi - să decidem în libertate în problemele care ne privesc!", a spus liderul Uniunii.

Kelemen a subliniat că maghiarii nu trebuie să fie dezbinaţi şi să se lupte unii cu ceilalţi, ci trebuie să dea dovadă de solidaritate şi de unitate pentru a-şi apăra drepturile.

Acesta a mai spus că libertatea nu poate fi un teren al dezbinării pentru maghiari, ci este cauza cea mai importantă a existenţei lor naţionale.

Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, sărbătorită în localităţile cu populaţie majoritar maghiară

Maghiarii din întreaga lume au comemorat, vineri, 165 de ani de la Revoluţia din 1848 şi au sărbătorit Ziua maghiarilor de pretutindeni.

În Harghita, Covasna şi Mureş, în localităţile unde trăiesc în majoritate, au fost organizate peste 300 de festivităţi culturale şi omagiale.

Preşedintetele UDMR Kelemen Hunor a transmis mesajul său în pasul Niergheş unde şi-au pierdut viaţa 200 de secui în ultima bătălie a revoluţionarilor cu armata imperială austro-ungară în 1849.

Chiar dacă a nins şi vântul a foist extrem de puternic, la manifestare au luat parte aproximativ 300 de persoane din bazinul Ciucului, transmite corespundentul Radio România Actualităţi.

La ceremonia de la Vârful Nyerges a participat şi preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, care a vorbit, într-o declaraţie de presă, de necesitatea unei solidarităţi între politicienii maghiari din România dar şi de faptul că trebuie întreprinse demersuri pentru asigurarea existenţei familiilor din zonă.

Ceremonia de la Vârful Nyerges a început cu imnul Ungariei şi cu cel secuiesc şi a cuprins şi o defilare a husarilor, program artistic şi depuneri de coroane.