Indicele de percepţie a corupţiei lansat de Transparency International. România se clasează pe locul 58 în statele lumii.

Însă, ciudat, se află în topul mondial sub Namibia şi Surinam, de exemplu.

România a făcut progrese remarcabile în privinţa modului în care este percepută corupţia, iar administraţiile româneşti ar trebui să înveţe de la companii, dat fiindcă ţările cu cea mai scăzută corupţie percepută au administraţii performante - potrivit indicelui de percepţia corupţiei care se lansează astăzi şi Raportul de Transparency International pentru 2015.

Raportul acesta clasează 168 de state ale lumii pe o scară de la 0 la 100 - de la cele mai corupte la cele mai puţin afectate de acest flagel. Iar despre rezultatele lui vorbim la "Apel matinal" cu directorul adjunct al Transparency International România, Iulia Coşpănaru, într-un realizat de Simona Şerbănescu.

Reporter: Care sunt rezultatele indicelui în ceea ce priveşte percepţia corupţiei şi cum a evoluat în comparativ cu datele din ultimii ani? Pentru că, din câte ştiu, astfel de rapoarte se realizează din 1995.

Iulia Coşpănaru: Rezultatele de anul acesta sunt îmbucurătoare. România obţine 46 de puncte pe o scară de la 0 la 100, unde 100 înseamnă deloc corupt şi 0 total corupt. Scorul nu este mulţumitor pe ansamblu sau în materialitatea lui, ci mai degrabă tendinţa în care se înscrie scorul din acest an. Avem o creştere de trei puncte faţă de anii precedenţi, de la 43 la puncte. Iar în clasamentul general, în care sunt înscrise cele 168 de state ale lumii care au fost cuprinse în studiu, România ocupă locul 58 faţă de anul trecut, când ne aflam abia pe locul 69. Deci, avem o îmbunătăţire din acest punct de vedere.

AUDIO Interviul integral

Reporter: Potrivit datelor din raportul anticorupţie realizat de executivul european, anul trecut 25% dintre români, ceea ce reprezintă al doilea mare procent din UE, au declarat că le-au fost cerut în mod explicit sau tacit să dea mită în decursul ultimului an, comparativ cu media europeană de 4%. Dacă ar fi să creionăm clar cum se reflectă corupţia în bunăstarea noastră, ca societate, cum ar trebui să vedem lucrurile?

Iulia Coşpănaru: Atunci când vorbim despre corupţie nu discutăm doar despre mită. Ea este doar une dintre formele de corupţie, poate cea mai frecvent întâlnită de cetăţeni, dar vorbim aici şi de o sumedenie de alte fapte, cum este abuzul în serviciu sau utilizarea frauduloasă a fondurilor publice care ajung să /.../ un individ dincolo de o remuneraţie care este normală pentru funcţia pe care o ocupă. Şi atunci, practic în aceşti indici de percepţie a corupţiei trebuie să ne raportăm la această definiţie largă a corupţiei ca fiind abuzul puterii încredinţate pentru obţinerea acestor beneficii adiţionale. Sigur, în momentul în care ne raportăm la indicele dezvoltării umane trebuie să vedem că atunci când indicele de percepţie a corupţiei se îmbunătăţeşte, adică se reduce corupţia, observăm şi o îmbunătăţire a indicelui dezvoltării umane.

Reporter: Dacă traducem datele acestui raport, cum arată gradul de corupţie din blocul celor 28 de state?

Iulia Coşpănaru: Avem un indice de percepţie a corupţiei mai bun decât anii trecuţi. Ne aflăm, din păcate tot spre coada clasamentului, între statele europene, pe locul 26, după noi fiind Italia şi Bulgaria, dar sigur, după ce ani la rând am fost codaşii Europei este un pas înainte, sunt măsuri ale instituţiilor de la Bucureşti care se văd. eporter: România a fost lăudată în ultima perioadă pentru progresele în combaterea fenomenului. Cum se va reflecta în viitor activitatea instituţiilor din acest domeniu în aşteptările societăţii? ulia Coşpănaru: Aprecierile pozitive sunt foarte valide, ceea ce rămâne să vedem în următorii ani este că aceste investiţii şi aceste eforturi de a combate corupţia sunt sustenabile. Şi aici mă refer la faptul că nu ne putem opri în punctul în care avem dosare de condamnare. Trebuie să ajungem să recuperăm prejudicii care au fost produse prin astfel de fapte şi practic banii furaţi, la urma urmei, din bugetul public, să se întoarcă la cetăţeni, pe de-o parte. Pe de altă parte trebuie să ne uităm la cei care se fac vinovaţi de astfel de fapte, să încercăm să-i reintegrăm în societate şi să găsim soluţii ca astfel de fapte de corupţie să nu se mai petreacă, pentru că nu putem să vorbim despre o societate, de oameni care la un moment dat pot să ajungă să fie condamnaţi pentru corupţie. Trebuie să dezvoltăm, deci, mecanisme de prevenţie.

Reporter: Aici ar fi punctul cel mai slab în sistem?

Iulia Coşpănaru: Da. Din punctul nostru de vedere, pe zona de prevenţie rămân cele mai mari provocări în continuare. Este nevoie de o sumedenie de măsuri administrative, este nevoie să învăţăm din propriile greşeli, să nu mai ajungem în aceeaşi situaţie fără ca la nivelul unei instituţii publice să nu se ia nici un fel de măsură ca aparatul respectivei instituţii sau conducerea acelei instituţii să mai participe la acte de corupţie. Un alt element care merită reţinut este că în acest peisaj anticorupţie companiile joacă un rol extrem de important. Pentru că întotdeauna când vorbim de corupţie vorbim de doi actori. De cele mai multe ori, unul public şi unul privat, dar există corupţie şi în spaţiul privat, companiile între ele şi cu ocazia acestui indice de percepţie a corupţiei /.../ România lansează şi un program de certificare de integritate pentru companii, care să-şi dezvolte în acest fel o conduită corectă, integră care presupune, bineînţeles, şi o componentă extrem de importantă de educare şi de informare a oamenilor angajaţi în aceste companii, a clienţilor acestor companii şi bineînţeles a partenerilor lor de afaceri.