UPDATE Tensiunile provocate de decizia executivului de la Atena de a închide postul public de radio şi televiziune se amplifică.

Centralele sindicale din Grecia au organizat, joi, o grevă generală de 24 ore şi demonstraţii de protest la care au participat peste 20.000 de oameni.

Nemulţumirile sociale şi criza creată în interiorul coaliţiei guvernamentale l-au determinat pe premierul elen să accepte întâlnirea propusă de partenerii săi politici, pentru a reanaliza situaţia.

Premierul Antonis Samaras a anunţat, în joi seară, că a convocat luni, după-amiază, o reuniune cu partenerii coaliţiei guvernamentale, pentru a discuta situaţia creată în urma deciziei de închidere a postului public de radio şi televiziune ERT.

Şeful executivului de la Atena a declarat, însă, că este hotărât să nu facă niciun compromis şi, prin urmare, a lăsat să se înţeleagă că decizia nu va fi retrasă.

Surse apropiate spun că se fac, totuşi, eforturi ca până la întâlnirea celor trei lideri politici să fie create punţi de legătură şi tensiunile să fie aplanate.

În ultimele zile au existat voci care, pe fondul nemulţumirilor, au vorbit despre o posibilă ruptură şi alegeri anticipate. De altfel, unul dintre partenerii guvernamentali l-a avertizat astăzi pe premier să nu forţeze limitele.

Ţara nu are voie de alegeri - a spus liderul stângii democrate.

Guvernul este tripartit şi va trebui să-şi reafirme caracterul - a adăugat acesta.

Între timp, Ministerul Finanţelor a trimis, joi seară, o scrisoare instanţei abilitate, pentru a investiga orice infracţiuni legate de organizarea şi activitatea ERT.

Situaţia fără precedent reafirmă o criză pe toate palierele, dificil de gestionat.

Guvernul elen a transmis că decizia s-a luat pentru economisirea de bani, acuzând instituţia de risipă.

În urma închiderii, aproape 2.700 de locuri de muncă s-au pierdut, iar instituţia veche de 75 de ani a fost redusă la tăcere.

Este o încercare de a reduce posturile publice în schimbul unui ajutor financiar suplimentar, dar acest lucru a adus coaliţia de la Atena în criză, două partide refuzând să susţină decizia şi ameninţând cu noi alegeri.

Potrivit corespondentului RRA, la Atena, partenerii minoritari ai coaliţiei guvernamentale au cerut o întâlnire cu premierul, nemulţumiţi de decizia închiderii televiziunii şi a radioului public.

Măsura care a dus la disponibilizarea a peste 2600 de angajaţi a fost luată pe neaşteptate marţi seara, la o zi după sosirea la Atena a reprezentanţilor creditorilor internaţionali.

Aceştia au cerut în mai multe rânduri guvernului reducerea angajaţilor din sectorul public.

La Atena continuă protestele în faţa Radioteleviziunii publice, proteste dublate de greve ale sindicatelor jurnaliştilor şi tehnicienilor.

Purtătorul de cuvânt al guvernului a organizat miercuri, o conferinţă de presă la care a chemat corespondenţii străini, în cadrul căreia a încercat să explice tocmai scopul, dar şi motivele care au condus la asumarea deciziei, aparent neaşteptate.

Oficialul elen a subliniat că este important să existe o informare directă, mai ales că, din cauza grevelor din mass-media, multe "zone întunecate" - le-a numit - şi neadevăruri, nu-şi află răspunsul.

Reprezentantul guvernului a subliniat că, desigur, nu se poate renunţa la radioul şi televiziunea publică.

"Nu ERT a fost închis, a spus el. S-a încercat eliminarea unei structuri fundamental greşite, care nu a putut fi abordată altfel. "Dacă doriţi o metaforă", a spus acesta, "este cazul unei maşini care are de făcut o revizie generală. Aceasta nu se poate face cu maşina în mişcare", citează corespondentul RRA.

Oficialul elen a ţinut să informeze, de asemenea, că în prealabil, înaintea anunţului de marţi seară, un anunţ şoc, au fost depuse toate eforturile din partea executivului.

El a adăugat că, deşi ministrul de resort a solicitat luni convocarea comisiei de disciplină a radioului şi televiziunii publice pentru a putea începe acţiuni de reparare a neregulilor de funcţionare ale instituţiei, acest lucru nu a fost posibil.

Proiectul de lege publicat miercuri, prezintă o nouă entitate corespunzătoare unei instituţii publice moderne de radio şi televiziune, şi oferă, în opinia purtătorului de cuvânt, el însuşi jurnalist de profesie, garanţii depline de independenţă.

El spune că niciun guvern, niciun partid nu va putea interveni în activitatea instituţiei, dorind să contracareze speculaţiile pe această temă.

Reprezentantul guvernului a promis că respectând, fireşte, criteriile de competenţă profesională, în primul rând, foştii angajaţi ai instituţiei vor avea prioritate în noua formulă.

Instituţia va număra 1000 până la 1200 de angajaţi, mai puţin de jumătate decât până acum, mai informează corespondentul RRA.