Majoritatea calificată prin care se va vota la reuniunea JAI, care începe luni, presupune două paliere pentru ca o decizie să fie adoptată, respectiv ca 55% din ţările membre să voteze 'pentru' - în practică asta înseamnă 16 din 28 - iar al doilea palier ţine cont de puterea votului, şi anume propunerea să fie sprijinită de un număr de state membre care să reprezinte cel puţin 65% din totalul populaţiei UE.

România va fi reprezentată la reuniunea JAI de ministrul de interne, Gabriel Oprea, care declara astăzi că mandatul pe care-l are este de a spune că România îşi respectă angajamentele iniţiale de a primi 1.785 de imigranţi şi de a vota împotriva cotelor obligatorii.

Ideea este susţinută de preşedintele ţării, dar şi de şeful guvernului şi va face joi subiectul unei reuniuni a CSAT.

Reuniunea CSAT de joi va definitiva poziţia pe care România o are pe acest subiect. De altfel, încă de la începutul crizei, autorităţile de la Bucureşti au transmis acelaşi mesaj: România nu poate găzdui mai mult de 1.785 de refugiaţi.

Preşedintele Klaus Iohannis spunea că nu este de acord cu proiectul UE care prevede peste 6.000 de refugiaţi în România.

Şeful statului menţiona că ţara noastră va cere cote voluntare, şi nu obligatorii, la reuniunea de azi a miniştrilor europeni de interne.

Mandatul ministrului de Interne, Gabriel Oprea, la Conferinţa JAI este să nu declare adeziunea noastră pentru cotele obligatorii, "ceea ce nu considerăm că este o soluţie şi nu considerăm că este oportun, să vorbim despre cote obligatorii calculate într-un mod foarte birocratic, contabiliceşte aş putea spune".

România nu-şi poate permite să accepte un număr mai mare de imigranţi, pentru că doar atât poate face pentru a susţine solidaritatea europeană, a menţionat şi premierul Victor Ponta.

"Capacitatea noastră este de 1.786, în condiţiile în care avem deja o parte din aceste locuri, vreo 200, deja ocupate, nu putem să ne angajăm la mai mult decât putem face. Mai bine să spui adevărul şi să spui foarte clar ce poate să facă România, şi nu cote obligatorii, ci cote în funcţie de posibilităţile fiecărei ţări, şi asta este poziţia României şi asta va susţine şi în cadrul JAI şi, cu siguranţă, şi preşedintele în cadrul Consiliului European", a afirmat Ponta.

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a explicat şi el că nu există sancţiuni pentru ţările care resping cota stabilită de Bruxelles. Şeful diplomaţiei române a menţionat că repartizarea şi cotele anunţate de autorităţile europene sunt doar un proiect pentru viitoarele negocieri.

"Sunt doar propuneri. Ele sunt negociate, discutate, se convine asupra lor de către statele membre. Primul pas în acest proces de negociere se desfăşoară pe 14 septembrie, la Consiliul Extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne. Eu nu am văzut în planul comisiei menţionându-se sancţiuni. Există o idee în planul care a fost înaintat ca statele care nu pot prelua momentan refugiaţi pe teritoriul lor din motive obiective să plătească o compensaţie financiară de 0,002% din PIB, dar şi acest element este supus discuţiei şi negocierii statelor membre", a explicat ministrul Aurescu.