Premierul Emil Boc a precizat, la finalul ședinței speciale, că decizia Guvernului de a menţine obiectivul de adoptare a monedei euro în anul 2015 a fost luată în urma consultării cu Preşedinţia şi Banca Naţională.


Primul ministru a subliniat că România îndeplineşte criteriile şi nu are niciun fel de motiv să renunţe la adoptarea monedei unice în 2015.


„Datoria publică este cu mult sub 60% cât prevăd criteriile de la Maastricht, iar în privinţa deficitului, România va coborâ încet, dar sigur, spre 3%, atât cât este exigenţa pentru aderarea la moneda euro. Măsurile de consolidare fiscală pe care le-am luat vin şi ele să arate că drumul pe care este România este unul corect, al pregătirii pentru aderarea la euro, evident cu condiţia să nu se facă paşi înapoi în anii electorali”, a declarat premierul.


Șeful Executivului a susținut că trecerea la euro nu va genera scumpiri, dimpotrivă, cetățenii vor avea de câștigat datorită dobânzilor mai mici.


”Trecerea la euro înseamnă şi dobânzi mai mici pentru populaţie, şi cred că şi românul, cetăţeanul obişnuit, are de câştigat din această trecere la euro. Pe de altă parte, prin măsurile pe care România le-a luat, prin încadrarea în ţintele de deficit stabilite cu Comisia Europeană, prin aderarea la Pactul Euro+, România a făcut paşi concreţi şi direcţi pe calea îndeplinirii condiţiilor de aderare la moneda euro”, a afirmat Emil Boc.


Guvernul a mai decis, vineri, constituirea unui comitet interministerial care va monitoriza îndeplinirea obligaţiilor aferente aderării la zona euro, astfel încât România să fie pregătită în 2015 pentru acest obiectiv.


Comitetul va fi condus de primul-ministru, iar vicepreședinte este guvernatorul Băncii Naţionale.


Programul de convergenţă este stabilit pentru perioada 2011 - 2014 și se revizuieşte anual, în funcţie de evoluţia economică.


Trebuie prezentate Comisiei Europene performanţele economice, stabilitatea preţurilor şi controlul deficitului bugetar în vederea îndepliniri condiţiilor de aderare la moneda unică.


17 ţări din Uniunea Europeană au adoptat euro ca monedă unică, în timp ce alte trei, Danemarca, Regatul Unit şi Suedia nu au fost de acord cu introducerea acestei monede.


Adoptarea monedei unice este un plan ambiţios care presupune să ai competitivitate la nivel apropiat de indicatori europeni, spunea reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.


În ceea ce priveşte România, aderarea la zona euro presupune accelerarea reformei companiilor de stat, scăderea presiunii cheltuielilor bugetare şi a arieratelor, stabilitate financiară.


Polonia şi Cehia au înţeles, se pare, riscul efectelor adverse şi nu se mai grăbesc să adopte moneda euro, în timp ce Italia, Spania sau Portugalia au înţeles, după adoptare, că este greu să ţină pasul cu etalonul german.


Consilierul premierului Boc, Andreea Paul Vass, spunea că, în ceea ce priveşte România, ”cu cât se întâmplă mai repede, cu atât mai bine”, pentru că aderarea la euro înseamnă disciplină, o inflaţie semnificativ diminuată, un deficit bugetar şi o datorie publică limitate.

Programul de convergență al României va fi transmis Comisiei Europene.