Termenul scurt a fost stabilit prin scrisoarea de intenţie convenită în urma ultimei misiuni de evaluare a FMI, din lunile ianuarie şi februarie.

Astfel de contracte directe au fost încheiate începând cu anul 2000, iar jumătate dintre acorduri au fost prelungite până în 2018, Hidroelectrica fiind acuzată că vinde energie către mai mulţi furnizori prin contracte confidenţiale la preţuri mai mici decâ cele din piaţă.

În toamna anului trecut, guvernul s-a angajat în faţa FMI ca să trimită firmelor implicate preavize de anulare a tuturor contractelor bilaterale ale Hidroelectrica pentru care tranzacţia nu a fost încheiată prin intermediul bursei de energie OPCOM.

600 de concedieri de la Poşta Română

Totodată, conform înţelegerii dintre guvern şi FMI după ultimele negocieri din acest an, Poşta Română va concedia cel puţin 600 de angajaţi până la sfârşitul lunii martie şi va reduce în continuare numărul oficiilor poştale cu peste 135 de unităţi.

Executivul şi FMI au convenit de asemenea ca termenul în care autorităţile trebuie să găsească un investitor strategic dispus să preia cel puţin 20% din acţiuni la Poşta Română în urma unei majorări a capitalului social să fie prelungit cu două luni, până la sfârşitul lunii iunie.

Cu pierderi de aproape 30 de milioane de euro în 2010, Compania Naţională Poşta Română este controlată în prezent de Ministerul Comunicaţiilor, care deţine 75% din acţiuni şi de Fondul Proprietatea cu 25%.

Scrisoarea de intenţie convenită în urma misiunii din ianuarie-februarie mai arată că FMI a solicitat guvernului să înceapă până la sfârşitul lunii septembrie procedurile de lichidare a Companiei Naţionale a Huilei, după ce activele neviabile vor fi separate de cele considerate valoroase.