Consiliul Director al FMI va analiza, vineri, noul raport de evaluare al programului economic convenit cu România şi urmează să decidă dacă va elibera următoarea tranşă din împrumut.


Între timp, preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc şi ministrul de finanţe, Gheorghe Ialomiţianu au discutat, joi , cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, despre parametrii unui nou acord de finanţare de tip preventiv cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar.


Şeful statului a precizat la postul public de televiziune că România va propune FMI ca angajamentele pentru noul acord să vizeze continuarea reformelor structurale şi a modernizării statului, o prioritate fiind modernizarea legislaţiei muncii.


" Primul şi cel mai important: consolidarea fiscală a României. Şi avem motive să constatăm progresul, s-a redus mult deficitul de cont curent, am reuşit să stabilizăm deficitul bugetar, deci consolidarea fiscală este un element esenţial. A doua linie pe care o vom propune în acordul cu Fondul, este legată de continuarea reformelor structurale şi a modernizării statului, acolo unde avem ca prioritate modernizarea legislaţiei muncii", a spus şeful statului.


Un nou acord de finanţare cu FMI


Preşedintele Traian Băsescu a reitereat, miercuri, că România trebuie să continue relaţia cu FMI printr-un acord de tip precautionary (preventiv), pentru stabilitate financiară.


Şeful statului a spus că eventuale fonduri vor fi atrase de la Uniunea Europeană, din sumele puse la dispoziţia statelor din afara zonei euro.


O delegaţie a FMI va veni la Bucureşti pe 25 ianuarie pentru evaluarea acordului în derulare şi discuţii cu autorităţile române privind termenii unui nou aranjament.


Noul program cu FMI va include măsuri de reformă care să asigure revenirea economiei la potenţialul său, iar printre cele mai importante acţiuni este ajustarea deficitului bugetar, astfel încât decalajul să scadă sub 3% din PIB.


Asigurarea stabilităţii sistemului financiar va fi o altă componentă prioritară în cadrul programului.


Pe partea structurală, vor fi vizate domenii cheie unde reforma încă nu a fost încheiată, respectiv companiile de stat şi eficienţa cheltuielilor publice.


Nu în ultimul rând, FMI va dori să se asigure că toate obstacolele birocratice împotriva atragerii fondurilor europene vor fi depăşite, iar statul va avea suficienţi bani pentru a asigura partea de finanţare necesară pentru atragerea fondurilor europene.

România are un acord de finanţare externă cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro, din care a primit până acum tranşe în valoare totală de 15,2 miliarde de euro.