Şeful misiunii de evaluare, Jeffrey Franks, a declarat pentru Agenţia Mediafax cã FMI se aşteaptã ca impactul creşterii TVA sã disparã treptat în cursul anului viitor, astfel, încât, nu vor exista presiuni inflaţioniste persistente.


Bordul FMI a aprobat, vineri, a patra revizuire a acordului stand-by cu România, astfel cã va elibera cea de-a cincea tranşã din împrumut, în valoare de 910 milioane de euro, banii urmând sã intre cel mai probabil, luni, în contul Băncii Naţionale a României.


FMI este îngrijorat în legãturã cu capacitatea autoritãţilor române de continuare a politicilor de reformã, fiind necesare ţinerea cheltuielilor sub control şi adoptarea unor mãsuri privind creşterea colectãrii veniturilor, a menţionat reprezentantul FMI, Jeffrey Franks.


Pe de altã parte, Franks a precizat cã membrii Consiliului Director al FMI au fost plãcut impresionaţi de rapiditatea cu care Guvernul a gãsit o alternativã la reducerea pensiilor, dupã hotãrârea Curţii Constituţionale.


FMI estimează o creştere economică pozitivă


Franks a spus, totodatã, cã FMI menţine estimarea privind o creştere economicã pozitivã anul viitor, iar experţii Fondului se aşteaptã la o creştere trimestrialã pânã la finele acestui an.


Premierul Emil Boc a declarat cã în discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional nu s-a pus problema creşterii deficitului bugetar.


Astfel cã, România va trebui sã se încadreze în cel deja stabilit cu Fondul, de 6,8%.


În schimb, joi la Suceava, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, declara cã Guvernul ar putea solicita FMI discutarea creşterii deficitului convenit, invocând forţa majorã, determinatã de inundaţiile care au afectat ţara noastrã.


Banca centralã a arãtat ca va acţiona pentru limitarea efectelor de rundã a doua ale acestor mãsuri, şi continuarea ancorãrii anticipaţiilor inflaţioniste la niveluri scãzute.


Un nou acord cu FMI


Pe de altã parte, potrivit reprezentantului FMI, Jeffrey Franks, discuţiile dintre FMI şi România privind un nou acord ar putea începe în urmãtoarele luni, imediat ce Executivul va da un semnal clar în acest sens, iar în cazul în care se va ajunge la o înţelegere, aranjamentul va fi unul de tip stand-by.


Reprezentantul FMI a spus cã în cazul unui nou acord "în mod cert" va exista un alt set de reforme structurale pe care România va trebuie sã le îndeplineascã, iar acestea vizeazã domenii precum infrastructura, companiile de stat sau piaţa muncii.


"Dacã autoritãţile române aleg sã încheie un nou acord, va exista un nou set de mãsuri de reformã structuralã, care vor fi implementate ca parte a acelui program, dar nu vor fi incluse acest program pentru cã în actualul acord agenda este deja plinã", a spus Franks.


El a adãugat cã viziunea FMI este ca într-un eventual nou acord sã fie incluse anumite reforme structurale adiţionale care sunt necesare pentru a îmbunãtãţi investiţiile în sectorul public şi funcţionarea pieţei muncii.


De asemenea, pentru a facilita creşterea pe termen lung, este nevoie ca România sã aibã o infrastructurã mai bunã, companii de stat mai eficiente din punct de vedere operaţional, cum ar fi cele din domeniul transportului feroviar şi al electricitãţii, dar şi o funcţionare mai bunã a pieţei muncii şi a mãrfurilor.


"Dacã autoritãţile aleg sã încheie un nou acord, în mod cert cã vom vrea sã vedem nişte reforme în aceste zone", a explicat Franks.


El a amintit cã preşedintele Traian Bãsescu şi-a exprimat interesul faţã de posibilitatea încheierii unui nou acord cu FMI, odatã ce se încheie actualul acord în primãvara anului viitor.


Valoarea totalã a finanţãrilor virate României de cãtre FMI, în cadrul împrumutului stand-by în sumã de circa 13 miliarde de euro, este de peste 9,2 miliarde de euro, dintre care pentru acoperirea deficitului bugetar s-au utilizat circa 2,2 miliarde de euro, iar diferenţa a intrat în rezervele BNR.