Invitată, joi, la Radio România Actualităţi, Florica Bejinaru a explicat că în ceea ce priveşte corupţia, Consiliului Superior al Magistraturii nu i-au revenit sarcini deosebit de importante, având în vedere competenţele acestei instituţii.

Ea a precizat că CSM a sporit numărul acţiunilor de formare la Institutul Naţional al Magistraturii în domeniu corupţiei, al criminalităţii economico-financiare şi al spălărilor de bani.


A fost analizat, prin intermediul inspecţiei judiciare fiecare dosar de corupţie de la instanţele de fond, curţi de apel, tribunale, pe de o parte, iar pe de altă parte, dosarele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi au fost analizate sub aspectul temporizării procedurilor.


În privinţa duratei mari de soluţionare a acestor dosare, reproş adus instanţelor de judecată, Florica Bejinaru a afirmat că în mod dominant, cauzele sunt obiective, dar există şi situaţii, care probabil din cauza timpului limitat sau a precarităţii pregătirii dosarelor un necesitat amanarea termenelor.


"Însă dominanta duratei excesive a proceselor de mare corupţie - şi mă refer acum la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru că ele acolo s-au aflat - s-a datorat unor cauze preponderent obiective,” a mai spus preşedintele CSM.


Ea a susţinut că şi criticile aduse Consiliului atât din interiorului său, cât şi din exterior, au fost generate de faptul că nu s-a conştientizat nevoia de colaborare, de cooperare între CSM şi celelalte puteri în stat.


Mai mult, CSM nu are pârghiile necesare pentru rezolvarea multor probleme a mai precizat aceasta.


"Cred că ce s-a întâmplat în aceşti ani este cauza..., această dispută continuă, este cauza care a făcut ca unele evoluţii, pe care şi noi le-am dorit mai rapide, să fie mult mai lente decât ne-am fi dorit „ a mai spus Florica Bejinariu.


În opinia sa, CSM în ultimii şase ani şi-a îndeplinit rolul constituţional de apărare a independenţei sistemului judiciar, a justiţiei în această ţară.


„Este necesar ca acest Consiliu să funcţioneze, indiferent care ar fi echipa care, la un moment dat, va asigura conducerea şi funcţionarea acestui consiliu” a opinat preşedintele CSM.

Alegeri CSM

Ea a afirmat că miercuri, 7 ianuarie, este convocată, la ora 11.00, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şedinţa de constituire a noului Consiliu Superior al Magistraturii.


"Nu este vorba de alegeri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, este şedinţa de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii şi alegerea conducerii viitoarei echipe a Consiliului Superior al Magistraturii" a precizat preşedintele CSM.

La această şedinţă vor participa membrii viitorului Consiliu Superior al Magistraturii şi anume magistraţii aleşi şi validaţi prin hotărârea Senatului, cei doi reprezentanţi ai societăţii civile, de asemenea aleşi de către Senat şi cei trei membri de drept care, în virtutea calităţii funcţiilor lor, dobândesc această calitate de membru de drept, respectiv preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul general, şi ministrul justiţiei.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare

Referindu-se la Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Florica Bejinaru a afirmat că CSM în permanenţă a fost atent la recomandările formulate în cadrul condiţionalităţilor din cadrul MCV şi la competenţele şi responsabilităţile care revin Consiliului şi sistemului judiciar.


„ A trebuit să ne adaptăm în permanenţă programul şi planul de acţiune în raport de recomandările cuprinse în fiecare raport de evaluare, ultimul fiind în 20 iulie anul acesta.
Sigur că noi am încercat de fiecare dată la întâlnirile cu experţii Comisiei Europene să prezentăm progresele pe care le-am făcut, să prezentăm stadiul în care ne aflăm cu rezolvarea altor recomandări din condiţionalitatea Mecanismului, să explicăm cauze obiective, dacă a fost cazul, şi cauze subiective, pentru care anumite recomandări nu au putut fi finalizate până la momentul ultimei evaluări” a mai spus Florica Bejinaru.

MCV a fost o garanţie de responsabilitate

Senatorul independent Cristian Diaconescu a precizat, la rândul său, că acest Mecanism de Control şi Verificare, însoţit, la sfârşitul lui 2004, începutul lui 2005 şi de o clauză de salvgardare, a reprezentat garanţia de responsabilitate a autorităţilor de la Bucureşti în legătură cu modul în care funcţionează sistemul judiciar.


"Şi în sistemul judiciar românesc aveam nevoie de argumentul creării şi funcţionării responsabile a unei instituţii care să fie unicul şi, evident, cel mai în temă reprezentant al autorităţii judecătoreşti, acesta fiind Consiliul Superior al Magistraturii. În alte ţări, competenţele sunt date aproape în exclusivitate în sarcina ministrului justiţiei, în România, la acea dată, constatându-se o interferenţă destul de serioasă între politic şi justiţie, a fost necesar să stabilim acest gard legislativ delimitativ", a mai spus senatorul Diaconescu.


El a adăugat că în 2009 clauza de salvgardare şi-a încetat efectele - dar prin eforturi politice, mecanismul a rămas ca un asterix pentru România şi Bulgaria.


"Din păcate, această instituţie este folosită de unele state membre ale UE în a condiţiona alte decizii luate pe alte planuri. Şi din acest punct de vedere avem, şi nu de ieri, de astăzi, o problemă extrem de complicată, repet, nu de natură politică, ci la nivel instituţional, în ceea ce priveşte parcursul normal, simplu al României în Uniunea Europeană. Nu este prima oară când MCV-ul este relaţionat ca acum, cu situaţia intrării în Spaţiul Schengen. A mai existat o încercare de acest gen atunci când s-a pus problema împrumuturilor pe care România le lua inclusiv de la Comisia Europeană, sigur, fără temeiuri juridice clare şi fără o legătură imediată, dar printr-un demers politic care este extrem de greu de contracarat", a explicat Cristian Diaconescu.


Întrebat dacă acest mecanism poate fi revocat unilateral, senatorul Cristian Diaconescu, a decizat că nu există această posibilitatea, întrucât este o chestiune de decizie internă înăuntrul Uniunii Europene, cu participarea statelor membre, dar în continuare rapoartele care vin în legătură cu România nu sunt sută la sută încurajatoare.

Justiţia are o problemă de credibilitate

Senatorul PSD, Toni Greblă, preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senat, crede că noul CSM nu îşi va începe activitatea sub bune auspicii.


În opinia sa, este inadmisibil ca ministrul justiţiei, preşedintele ţării, să nu participe la şedinţa de bilanţ la încheierea, practic, a mandatului majorităţii membrilor actualului consiliu.


Mai mult, Toni Greblă, nu crede că miercuri va fi întrunit cvorumul de şedinţă în tendinţa de a politiza excesiv de mult şi acest bastion care ar trebui să fie garantul independenţei justiţiei.


"Asemenea practici, imixtiunea brutală a politicului, inclusiv prin declaraţiile publice pe care le-a făcut preşedintele ţării în legătură cu viitorul CSM, nu fac decât să adauge noi fraze la viitorul raport de ţară, sigur, cu sarcina cea mai uşoară pentru preşedintele României - CSM-ul este de vină pentru că raportul de ţară va fi din nou un raport, din păcate, cu accente foarte critice" a mai spus senatorul PSD.


Toni Greblă este de părere că o serie de teme construite în România, datorită intervenţiei inadecvate a unor factori cu atribuţii de înaltă răspundere în statul român, sunt apoi preluate în rapoartele de ţară şi ne vin ca teme de lucru pentru a reforma justiţia.


El a declarat joi la Radio România Actualităţi, că justiţia are atât o problemă de credibilitate, cât şi multiple probleme legate de modul în care funcţionează, de la lipsa bazei materiale adecvate a fondurilor financiare, a unei pregătiri corespunzătoare, a recrutării personalului.


Senatorul PSD crede că refuzul preşedintelui de a participa la bilanţul activităţii CSM demonstrează un boicot, o lipsă a dialogului instituţional.


„ Boicotarea unei asemenea activităţi nu pare un lucru de bun augur şi eu deplâng în continuare lipsa dorinţei de dialog instituţional, pentru că numai prin dialog instituţional şi prin cooperare interinstituţională pot fi rezolvate cel mai bine problemele destul de complicate care sunt în sistem” a mai spus senatorul social-democrat.

Bilanţ CSM

În debutul prezentării bilanţului de activitate pe şase ani, preşedintele CSM, Florica Bejinaru, a declarat că procesul de aderare a României la Uniunea Europeană a jucat un rol esenţial în reformarea sistemului judiciar, pentru că a impus anumite coordonate de dezvoltare.

Ea a subliniat că, începând cu anul 2009, a devenit tot mai evident că întârzierea adoptării şi intrării în vigoare a codurilor a întârziat realizarea celorlalte obiective ale reformei justiţiei, motiv pentru care tonul rapoartelor întocmite de Comisia Europeană a devenit tot mai imperativ, iar măsurile stabilite de Consiliu s-au precipitat sub presiunea timpului.

Şeful CSM susţine că resursele umane şi financiare uneori sunt insuficiente, lista de coordonare între diverse instituţii responsabile, cadrul normativ, de multe ori deficitar, au condus la întârzierea realizării unor obiective.

Ea a răspuns astfel unei acuzaţii aduse miercuri de preşedintele Traian Băsescu, care în faţa membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, a susţinut că problemele României au legătură directă cu disfuncţionalităţile din justiţie.

De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a cerut amânarea alegerii preşedintelui şi vicepreşedintelui noului consiliu până pe data de 20 ianuarie, după pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale în cazul contestaţiei privind validarea listei cu membrii aleşi