2 noiembrie 2014 - este pentru a şaptea oară când românii sunt chemaţi la urne să îşi aleagă preşedintele.

În cei 25 de ani de democraţie, prezenţa la vot a scăzut constant, până la 53,5% la ultimele alegeri.

La primele alegeri prezidenţiale libere, din 1990, a fost cea mai mare prezenţă la vot, 86%, şi a câştigat cu un scor zdrobitor - 85% - Ion Iliescu.

El a mai primit un mandat şi după doi ani, învingându-l pe Emil Constantinescu, dar după patru ani, situaţia se răstoarnă în favoarea acestuia.

În anul 2000, Ion Iliescu ajunge din nou în turul doi şi câştigă în faţa lui Corneliu Vadim Tudor, dar patru ani mai târziu, reprezentantul PSD, Adrian Năstase, pierde alegerile în favoarea lui Traian Băsescu, aflat acum la al doilea mandat, câştigat cu puţin peste 50%, în 2009, în faţa lui Mircea Geoană.

Atribuţiile preşedintelui

Preşedintele României are, potrivit Constituţiei, rolul de a reprezenta statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

El trebuie să vegheze la respectarea legii fundamentale şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, mediind între puterile statului, precum şi între stat si societate.

Preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, semnează decretele de numirea a miniştrilor şi promulgă legile adoptate de Parlament.

În ceea ce priveşte politica externă, şeful statului încheie tratate internaţionale în numele României şi acreditează reprezentanţi diplomatici ai ţării noastre.

El este, totodată, comandantul forţelor armate.