De remarcat faptul că cei mai mulţi vin din partea dreaptă a scenei politice, în timp ce stânga are un singur candidat.

După ce premierul Victor Ponta, preşedintele PSD, şi-a anunţat intenţia de a candida la Preşedinţie din partea stângii a politicii, rămâne ca şi principala alianţă de dreapta să-şi desemneze candidatul comun.

În acest moment, Klaus Iohannis, actualul primar liberal al Sibiului şi Cătălin Predoiu, prim-vicepreşedinte al PDL şi fost ministru al Justiţiei, sunt în competiţie pentru a deveni candidatul dreptei unite sub numele de Alianţa Creştin-Liberală.

Tot din această zonă a politicii şi-a exprimat dorinţa de a fi inclusă pe lista de la Cotroceni şi europarlamentarul Monica Mocovei, tot membru al democrat-liberalilor şi, de asemenea fost ministru al Justiţiei.

Acestora li se adaugă fostul ministru de externe Cristian Diaconescu, desemnat candidat la funcţia supremă în stat din partea al Partidul Mişcarea Populară.

Şi fostul premier, Călin Popescu-Tăriceanu, va candida la prezidenţialele din toamnă, cel mai probabil pentru o candidatură independentă, ca şi omul de afaceri Viorel Cataramă dat şi senatorul PNL, Ioan Ghişe.

Maghiarii au şi ei doi candidaţi la alegerile din noiembrie pentru funcţia supremă în stat.

Din partea UDMR, formaţiune cooptată la guvernare şi-a anunţat candidatura , liderul Uniunii, Kelemen Hunor.

Un alt candidat din rândul minorităţii maghiarii este Zsolt Szilágyi, şi este candidatul Partidului Popular Maghiar din Transilvania. Anunţul a fost făcut, duminică, într-o conferinţă de presă susţinută la Miercurea Ciuc, de liderul PPMT, Tibor T. Toró.

Tot în cursa pentru Cotroceni şi-au anunţat intenţia să se înscrie şi fondatorul Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor şi jurnalistul Dan Diaconescu, fondatorul PPDD.

Deci, până în prezent, 12 candidaţi sunt gata în intre în lupta pentru fotoliul de la Cotroceni. De fapt, vor rămâne 11 în urma decizie pentru unul dintre cei doi competitori ai Alianţei Creştin-Liberală.