Copiii cu părinţi necunoscuţi vor fi mai uşor adoptaţi, întrucât executivul a decis reducerea termenului în care aceştia pot fi declaraţi adoptabili.



Secretarul de stat, Bogdan Panait preciza că prin noile modificări aduse Legii adopţiei şi copiii lăsaţi în centrele de plasament şi faţă de care părinţii sau rudele până la gradul patru nu manifestă niciun interes, vor putea fi adoptaţi după un an.



"Vrem să micşorăm durata de, hai să zic, staţionare a copilului în sistemul de protecţie şi vreau să vă fac o precizare, astăzi în centrele de plasament un copil stă circa şase ani şi jumătate. În asistenţă maternală stă circa cinci ani, deci perioadă în care el clar rupe legătura cu familia şi posibilitatea de reintegrare se diminuează foarte mult. Deci ca să eliminăm acest risc, să stea foarte mult în sistem, am introdus acest articol, acestă clauză în aşa fel încât după un an de zile dacă părinţii sunt dezinteresaţi de situaţia copiilor, dacă nu manifestă niciun interes faţă de copilul respectiv, el poate să fie declarat adoptat" a precizat Bogdan Panait.



"În ceea ce priveşte adopţiile internaţionale, purtătorul de cuvânt al guvernului, Ioana Muntean, a precizat că vor fi menţinute actualele reglementări.



"Executivul a decis la solicitarea expresă a primului-ministru să fie menţinute reglementările în vigoare privind adopţiile internaţionale. Cu alte cuvinte, modificările de astăzi vizează doar procedurile de adopţie internă", a explicat Ioana Muntean.

Guvernul a mai decis trecerea în proprietatea Ministerului Sănătăţii a unor aflate în terenuri proprietate publică

Tot miercuri, guvernul a decis să solicite oficial autorităţilor locale din judeţele Mureş, Iaşi, Timiş şi Dolj trecerea unor terenuri din proprietate publică în proprietatea Ministerului Sănătăţii şi asta pentru construcţia de spitale regionale de urgenţă.



Ministrul sănătăţii, Attila Cseke, a declarat că acest proiect va fi realizat în parteneriat public privat şi mai mult există deja investitori străini interesaţi .



"Strategia Ministerului Sănătăţii este aceea ca în cele şase centre universitare mari să putem forma spitale clinice judeţene de urgenţă, ulterior transformate în spitale regionale care să aibă toate specialităţile necesare pentru un spital de urgenţă din clasa unu", a arătat Attila Cseke.



În ceea ce priveşte refuzul medicilor de familie de a semna contractul cadru pe acest an, Attila Cseke crede că va fi găsită o soluţie optimă întrucât nu există o problemă a fondurilor.