Raportul executivului de la Bruxelles semnalează şi faptul că riscul de sărăcie sau excluziune sociale este foarte ridicat la noi în ţară.

În acelaşi timp, Comisia a publicat şi raportul de convergenţă, în care arată că nu îndeplinim decât două din citeriile de aderare la moneda unică europeană.

În urma analizei reflectate prin intermediul raportului de ţară 2018 pentru România, CE face ţării noastre recomandări specifice legate de trei mari domeni: politica fiscal-bugetară, ocuparea, sănătatea şi educaţia şi administraţia publică.

În ceea ce priveşte politica fiscal-bugetară, executivul european a avertizat România şi Ungaria asupera abaterii semnificative de la obiectivul de deficit bugetar pe termen mediu şi cere ţării noastre să ia măsuri în acest an şi în 2019 pentru corectarea acestei situaţii.

"Ţinând cont de faptul că a preveni este întotdeauna mai bine decât a vindeca, au fost adoptate de către Comisie decizii privind două state membre ale căror politici fiscale expansive într-o perioadă de creştere economică deja puternicăs sunt pentru noi o sursă de îngrijorare. Adresăm astfel avertismente atât Ungariei cât şi României cu privire al existenţa, în 2017, a unei deviaţii semnificative de la traiectoria de ajustare către obiectivul de deficit bugetar pe termen mediu. În plus, aşa cum am arătat pentru România, suntem pregătiţi şi să intensificăm procedurile dacă reacţiile nu sunt cele aşteptate", a spus Comisarul european pentru afaceri economice şi financiare Pierre Moscovici.

Alte recomandări ale Comisiei sunt legate de calitatea pregătirii bugetului şi de îmbunătăţirea conformării voluntare şi a colectării impozitelor şi taxelor.

Totodată, CE a publicat şi raportul asupra convergenţei, care relevă că România nu mai îndeplineşte decât două criterii nominale privind adoptarea euro, şi anume nivelul deficitului bugetar, în pericol de a fi depăşit, şi cel al datorie publice raportate la PIB.

România poate formula observaţii la recomandările CE până la sfârşitul acestei luni, iar luna viitoare documentul ar urma să fie adoptat în Consiliul European de Vară.

Tăriceanu respinge aprecierile la adresa României

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, respinge aceste aprecieri, precizând că societatea românească e capabilă să îşi rezolve problemele, fără să fie nevoie de îndrumări.

El a dat ca exemplu celebrele rapoarte ale Mecanismului de Cooperare şi Verificare, care nu au reuşit să observe abuzurile din justiţie, cum ar fi protocoalele secrete dintre SRI şi instituţii precum Înalta Curte, CSM sau DNA.

"Aceste protocoale au dus la un putregai uriaş în justiţie", a apreciat Călin Popescu-Tăriceanu.