Preşedintele Comisiei juridice din Senat, social-democratul Toni Greblă, consideră că Legea ANI trebuie să parcurgă un nou traseu legislativ.


"Anume prevederi din Legea ANI ţin de Camera Deputaţilor în calitatea ei de cameră decizională şi mă refer la dreptul de proprietate. Cum ANI vizează restrângerea dreptului de proprietate, evident, pentru proprietatea dobândită în mod ilicit sau nejustificată, atunci constituţional şi regulamentar este să considerăm Camera Deputaţilor drept cameră decizională, astfel încât, pe procedură, solicitarea preşedintelui României este întemeiată fără însă să văd şi motivarea, a spus Toni Greblă pentru Radio Romania.



Liberalii acceptă hotărârea Curţii, dar văd în traseul legii o încercare a puterii de a tergiversa luarea unei decizii în privinţa ANI.


Deputatul Tudor Chiuariu spune că verdictul Curţii reflectă incapacitatea guvernului de a duce la capăt reforma în justiţie.


"E vorba tot de o responsabilitate a majorităţii parlamentare patronate de dl. Boc şi de PDL care nu e în stare, practic, să rezolve nici una dintre problemele acestei ţări şi, în consecinţă, nici problema ANI. E vorba de aceeaşi impotenţă a acestor oameni care vor să conducă o ţară, dar nici măcar nu ştiu să citească Constituţia ca să ştie care e camera de reflecţie şi care e camera decizională în cazul adoptării unei legi" spune Tudor Chiuariu.



Senatorul UDMR, Gyorgy Frunda, criticat de preşedintele Traian Băsescu pentru introducerea unor amendamente care au slăbit atribuţiile ANI, susţine că nu a făcut altceva decât să pledeze pentru corelarea legii cu Constituţia, iar acum, senatorul UDMR aşteaptă motivarea Curţii.


"Nu pot să comentez decizia Curţii până nu văd motivarea deciziei Curţii. În citirea mea a Constituţiei, procedura de adoptare a Legii de modificare a ANI a fost regulementară şi constituţională, dar, ca orice cetăţean al acestei ţări, respect decizia Curţii, a precizat Gyorgy Frunda.



Argumentele cu care şeful statului a sesizat Curtea Constituţională au fost iniţial prezentate de preşedintele Comisiei juridice, deputatul PDL, Daniel Buda. Acesta dorea ca cei care iau decizia în privinţa legii să fie deputaţii şi nu senatorii, aşa cum s-a întâmplat.


Daniel Buda a declarat pentru Mediafax că a anticipat decizia Curţii şi că actul normativ va intra în dezbaterea Camerei.


Ioan Chelaru, chestorul Senatului: Guvernul va trebui să vină cu o altă lege


Chestorul Senatului, Ioan Chelaru (PSD), a declarat, luni, pentru AGERPRES, că Guvernul va trebui să vină în toamnă cu un alt proiect de modificare a Legii privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), după ce Curtea Constituţională (CCR) a declarat neconstituţională întreaga lege ANI.



"Judecătorii au admis neconstituţionalitatea Legii ANI la sesizarea a preşedintelui Traian Băsescu. Însă, nu şi punctul de vedere al şefului statului. Punctul de vedere al lor (al judecătorilor CCR - n.r.) este că preşedintele nu are dreptate. Au profitat de sesizarea preşedintelui şi au constatat că de la articolul 11 înainte textul declarat iniţial neconstituţional de către CCR se repetă. Ca atare, nu se putea altfel decât declarând toată legea neconstituţională. În toamnă, Guvernul va trebui să vină cu un alt proiect de lege', a precizat Chelaru.


Curtea Constituţională a declarat ca neconstituţională Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.


Curtea a fost sesizată pe 13 iulie de preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului a reclamat că Legea ANI cuprinde "aspecte de neconstituţionalitate extinse", deoarece în adoptarea sa nu s-au respectat exingenţele legate de traseul legislativ.



Sesizarea viza modul în care a fost adoptată legea care limita prerogativele ANI doar la sesizarea ANAF şi a Parchetului. Preşedintele Traian Băsescu a motivat că un articol al actului normativ eliminat de Senat, cel privind Comisiile de cercetare a averilor, ar fi de competenţa decizională a deputaţilor şi nu a senatorilor, potrivit art. 75 din Constituţie.


Curtea a decis că, într-adevăr legea este neconstituţională. Deşi nu a oferit încă o motivaţie oficială, aceasta a specificat că hotărârea a fost luată ca urmare a sesizării venite de la Cotroceni.


Verdictul în privinţa Legii ANI vine cu o zi înainte de aprobarea raportului Comisiei Europene asupra Justiţiei.