Reprezentanţii CEDO au apreciat în cadrul unei întâlniri la Strasbourg cu o delegaţie română, reprezentând Comitetul Interministerial privind procesul de reformare a legislaţiei şi procedurilor din domeniul restituirii proprietăţilor, că noul proiect vizând retrocedările este extrem de complex, dar va rezolva problemele apărute din aplicarea legilor anterioare.

"Reprezentanţii Curţii Europene a Drepturilor Omului şi-au exprimat satisfacţia faţă de eforturile autorităţilor române de a soluţiona în mod echitabil şi unitar cererile de retrocedare depuse de cetăţenii ale căror proprietăţi au fost confiscate de regimul comunist. Reprezentanţii Curţii au apreciat că, deşi noul proiect legislativ este extrem de complex, va rezolva problemele apărute din aplicarea legilor anterioare privind restituirile, emise în ultimii 20 de ani", se arată într-un comunicat transmis marţi de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

Membrii delegaţiei române au explicat motivele care au dus la schimbarea principiilor şi mecanismelor procesului de restituire, aşa cum acesta fusese prefigurat anterior, şi au prezentat procedurile de funcţionare a noii legi, atât sub aspectul retrocedării în natură, cât şi al compensării, prin acordarea de puncte valorificabile ulterior, prin terenuri sau numerar.

Partea română a reiterat că în adoptarea noului cadru legislativ s-au avut în vedere acordarea unei reparaţii morale şi materiale adecvate foştilor proprietari, dar şi principiul menţinerii justului echilibru între interesul acestora şi interesul general al societăţii.

Reprezentanţii CEDO au făcut mai multe propuneri în legătură cu proiectul de lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, care, odată implementate, vor face legea eficientă şi uşor aplicabilă, a precizat ANRP.

După integrarea acestor propuneri în proiectul de act normativ, el urmează să fie prezentat Guvernului spre adoptare.

12 aprilie, termenul limiră pentru adoptarea Legii despăgubirilor

Guvernul urmează să decidă în şedinţa de miercuri începerea procedurilor pentru angajarea răspunderii asupra proiectului de lege privind despăgubirile pentru imobilele naţionalizate.

Premierul Victor Ponta a precizat că executivul a încheiat discuţiile pe această temă cu specialiştii Curţii Europene pentru Drepturile Omului.

Guvernul ceruse CEDO prelungirea termenului în care trebuia adoptată noua lege privind despăgubirile pentru imobilele naţionalizate, astfel încât prevederile sale să poată fi analizate în detaliu cu experţii Curţii.

Legea trebuie adoptată cel târziu până la 12 aprilie, potrivit calendarului asumat de guvern.

Principiile Legii retrocedării

Premierul Victor Ponta a explicat în mai multe râduri principiile care stau la baza proiectului: restituirea în natură a proprietăţilor, acolo unde este posibil acest lucru, despăgubirea în bani sau impozitarea drepturilor litigioase cu 85%.

De asemenea, pentru toate clădirile care vor fi retrocedate, dar care în acest moment sunt folosite ca şcoli, spitale sau instituţii de cultură, va exista obligaţia să se păstreze această destinaţe pentru o perioadă de 20 de ani.