Reuniunea de luni, prima după vacanţă şi tot prima discuţie după ce preşedinţia cipriotă a propus, în urmă cu câteva zile, un text revizuit al proiectului de buget, a fost un nou prilej pentru a constata că cele două grupuri de state care susţin două opţiuni diferite au rămas pe poziţiile cunoscute.

Preşedinţia cipriotă a Uniunii are o misiune dificilă în negocierile referitoare la bugetul 2014-2020, pentru că trebuie să medieze între două poziţii aparent ireconciliabile; poziţii susţinute de două tabere în care s-au grupat statele membre, a recunoscut, la finalul dezbaterilor şi ministrul cipriot al afacerilor europene, Andreas Mavroyiannis.

"Evident, trebuie să remarc faptul că anumite chestiuni rămân controversate. În special, este vorba despre reducerile la politica de coeziune şi despre Politica Agricolă Comună; în particular, despre propunerile de reducere a plăţilor directe la hectar pentru fermieri", a declarat Andreas Mavroyiannis.

Primul grup, cel al ţărilor net contributoare la buget, între care Germania şi Marea Britanie, cere reduceri de peste 100 de miliarde de euro şi spun că banii trebuie mai bine cheltuiţi în aceste vremuri de criză economică.

Celălalt grup, numit "al prietenilor coeziunii", are Polonia în frunte, iar din el fac parte şi România, şi alte state nou intrate în Uniune, dar şi Italia, Spania şi Grecia, ca şi viitoarea membră, Croaţia.

Dorinţa exprimată de aceste ţări este să nu fie făcute alte reduceri la politica de coeziune şi la Politica Agricolă Comună, faţă de propunerile Comisiei Europene pe care aceste ţări le consideră un minimum necesar.

Leonard Orban: Important pentru România e că în continuare grupul "Prietenii coeziunii"

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a remarcat unitatea pe care au arătat-o şi la discuţiile de luni ţările din grupul "Prietenii coeziunii", din care şi România face parte.

"Ce e important pentru România e că în continuare grupul "Prietenii coeziunii" s-a menţinut, nu s-au diferenţiat, nu au ieşit state membre din acest grup şi, în măsura în care există 16-17 state membre sau viitoare, mă refer la Croaţia, care susţin aceste alocări, aceste poziţii, sigur că şansele de a obţine până la urmă un rezultat pozitiv sunt mai mari", a afirmat Leonard Orban.

Răspunzând unei întrebări pentru Radio România, ministrul Leonard Orban a confirmat că negocierile asupra bugetului continuă, având ca bază propunerea Comisiei Europene pentru o sumă totală de 1.033 de miliarde de euro pentru următorii şapte ani după 2014.

Deocamdată, preşedinţia cipriotă nu a avansat cifre, ci sunt discutate mai mult principiile de realizare a viitorului buget. Ţinând cont de divergenţele care se menţin între cele două grupuri de state, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a convocat un summit special, dedicat bugetului, la 22 şi 23 noiembrie şi, pentru a mări presiunea asupra statelor membre, a anunţat că reuniunea va dura până se va reuşi un acord politic.

Ministrul Orban spunea luni că tendinţele arată tot mai clar că un compromis între cele două grupuri de state va putea fi găsit doar la cel mai înalt nivel decizional, cel al şefilor de stat şi de guvern, în noiembrie.