Potrivit studiului, în aprilie au fost înregistrate mai puţine naşteri faţă de luna anterioară, dar şi mai puţine decese.


Datele cu privire la evoluţia demografică date publicității, joi, de către Institutul de Statistică se adaugă celor pe termen lung, considerate avertisment economic şi social.


Numărul tot mai mic al naşterilor, pe de o parte, dar şi creşterea ponderii populaţiei României cu vârsta de peste 60 de ani vor spori raportul de dependenţă economică dintre cele două structuri de populaţie.


Aceasta înseamnă că vor creşte rapid cheltuielile cu pensiile şi serviciile de sănătate.


Dacă adăugăm că în ţara noastră rata de ocupare în câmpul muncii nu ajunge nici măcar la 60 la sută, iar nivelul cel mai ridicat de şomaj este în rândul tinerilor, la pensii, salarii şi sănătate se adaugă şi cheltuielile cu indemnizaţiile pentru şomaj.


România este în grupul ţărilor în care rata de dependenţă va creşte chiar alarmant, depăşind 60% până în 2060, alături de Bulgaria, Germania, Letonia, Polonia şi Slovacia.


Directorul Institutului pentru Calitatea Vieţii, Cătălin Zamfir, spune că nu se va putea rezolva starea de dependenţă economică şi nu se va putea diminua o astfel de scădere a numărului populaţiei atâta timp cât nu se elaborează politici sociale care să ţină cont de actualul context economic şi social.


”Problema natalităţii e o problemă socială colectivă şi se pot lua eventual nişte măsuri de ordin politic. Deocamdată, ce observ eu este că guvernarea nu ia în considerare această problemă. Este suspect faptul că scăderea natalităţii apare în toate societăţile care sunt într-o criză. De fapt, efectul şi al eşecului tranziţiei României, care este accentuat de criza actuală, care este economică, socială şi în special o criză politică. Ceea ce este îngrijorător este faptul că nu există nici studii empirice în legătură cu factorii care determină variaţia natalităţii”, afirmă Cătălin Zamfir.


Populaţia României ar putea coborî cu 7,5% până în 2035 faţă de 2010, a patra scădere din Uniunea Europeană, după cele înregistrate de Bulgaria, Letonia şi Lituania, în timp ce populaţia UE ar urma să crească până în 2035, cu aproape 5%, ulterior urmând însă o pantă descendentă, potrivit comunicatului INS.


Şi numărul căsătoriilor a scăzut în luna aprilie faţă de perioada similară a anului trecut cu peste 4.000 şi s-au pronunţat cu peste 500 de divorţuri mai mult.