În 1941, aproape 15.000 de evrei din oraşul Iaşi - o treime din totalul evereilor ieşeni - au fost ucişi, în decurs de câteva zile.



Au fost organizate ceremonii de comemorare la cimitirele evreieşti, în prezenţa câtorva supravieţuitori ai pogromului, care au fost decoraţi ca cetăţeni de onoare ai oraşului.



"Pogromul de la Iaşi este un moment decisiv, pentru că autorităţile române, cu o oarecare participare a autorităţilor germane, au ucis evrei, pe străzile oraşului, în faţa vecinilor şi prietenilor lor", a declarat Paul Shapiro, de la memorialul Holocaustului din SUA, adăugând: "El a transmis un mesaj puternic naziştilor şi altor criminali, care, la momentul respectiv, începeau să înţeleagă cum să comită crime în masă."



Înainte de porgomul din 1941, comunitatea evreiască din Iaşi număra aproximativ 45.000 de persoane, jumătate din populaţia oraşului.



Dar România, sub conducerea lui Ion Antonescu, era aliată a Germaniei naziste.



La sfârşitul lui iunie 1941, dictatorul a ordonat şefilor militari ai Iaşiului să "cureţe" oraşul de evrei.



Poliţia şi soldaţii au coordonat pogromul, cu sprijinul voluntar al mulţimii, care ştia că nu va fi trasă la răspundere.



Mii de evrei au fost luaţi cu forţa din casele lor şi executaţi pe străzi.



Alte câteva mii de evrei au fost îngrămădiţi în "trenuri ale morţii", ce mergeau spre sudul României. Majoritatea au murit pe drum.



70 de ani mai târziu, preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat că, în opinia sa, compatrioţii săi trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru "greşelile lor grave din trecut".