Zilele trecute, la Strasbourg s-a desfăşurat sesiunea ordinară a Adunării Parlmentare a Consiliului Europei, care a avut printre teme agresiunea rusă împotriva Ucrainei şi consecinţele acesteia, dar şi migraţia şi drepturile fundamentale ale omului.

Subiectul aderării Uniunii Europene la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului a fost deschis de către senatorul Titus Corlăţean, care a acordat un interviu pentru Radio România Actualități.

Titus Corlăţean: E foarte important să avem un sistem unic, omogen, unitar la nivel european, ci nu două sisteme: unul de la Strasbourg, al Consiliul Europei, cel al CEDO şi celălalt de la Luxemburg, al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care, paradoxal, pot să genereze soluţii contradictorii în cazuri privind acelaşi tip de drepturi fundamentale. Am ridicat acest subiect noului preşedinte al Comitetului Miniştilor Consiliului Europei, preşedinţia semestrială. E vorba de ministrul de externe al Letoniei, care, de altfel, de curând a şi fost ales şi urmează să-şi preia şi mandatul de preşedinte al Letoniei. E un subiect foarte important şi am primit un mesaj, un răspuns asigurător cu privire la implicarea puternică a preşedinţiei letone, pentru a finaliza acest proces care a implicat negocieri între Consiliul Europei şi Uniunea Europeană. Mai avem de depăşit un singur obstacol, dar care ţine, aş spune, de 'bucătăria' internă a Uniunii Europene. În orice caz, ca raportor european mă pregătesc ca în toamna acestui an să finalizez şi să prezint acest raport, sper eu, cu o concluzie istorică pentru cei care sunt ataşaţi temei drepturilor omului, o unificare a sistemului european de protecţie a drepturilor omului.

"Tema 'Arhivelor României, ca parte a Tezaurului României la Moscova', va fi inclusă în viitorul raport, cu o serie de semnale politice importante. Contează foarte mult să menţinem acest subiect pe agendă, să spunem foarte clar Federaţiei Ruse că acest subiect nu va dispărea decât atunci când Tezaurul României va fi restituit statul român, aşa cum este legitim".

Reporter: În cadrul reuniunii aţi atins şi problema Tezaurului României de la Moscova?

Titus Corlăţean: Am avut o audiere şi o dezbatere pe marginea unui raport care priveşte 'Accesul la documente istorice', ăsta este titulul, în cadrul Comisiei juridice Adunării Parlamentare a Consiliul Europei. Am profitat de această dezbatere pentru a aduce în atenţie tema componentei care se numeşte 'Arhivele României depozitate la Moscova în Primul Război Mondial (1916-1917), ca parte a Tezaurului României'. Au trecut, iată, 106 ani de când România a depozitat Tezaurul la Moscova, inclusiv arhivele româneşti, toate arhivele statului român de până în 1917. Şi în continuare, după atâţia ani, această valoare incomensurabilă este deţinută ilegal şi imoral de Federaţia Rusă, în ciuda tuturor demersurilor pe care statul român le-a făcut de-a lungul timpului. Am avut o reacţie extrem de pozitivă şi de solidaritate din partea membrilor Comisiei, aşa încât tema 'Arhivelor României, ca parte a Tezaurului României la Moscova', va fi inclusă în viitorul raport, cu o serie de semnale politice importante. Contează foarte mult să menţinem acest subiect pe agendă, să spunem foarte clar Federaţiei Ruse că acest subiect nu va dispărea decât atunci când Tezaurul României va fi restituit statul român, aşa cum este legitim.

Reporter: Şi nu în ultimul rând, ne puteţi da câteva elemente despre întâlnirea bilaterală cu ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului, Péter Szijjártó?

Titus Corlăţean: O solicitare foarte clară ca Ungaria să onoreze standardele europene pe care şi le-a asumat în materia protecţiei minorităţilor naţionale şi ca după atâţia ani, inclusiv de solicitări pe canal bilateral, pe care România le-a tot formulat, să asigure o reprezentare reală a minorităţile naţionale din Ungaria în Parlamentul de la Budapesta, începând cu etnicii români. Ungurii au organizat un fel de sistem de aşa-zisă reprezentare, prin intermediul unor aşa-zişi purtători de cuvânt. Nu este vorba de un sistem de reprezentare în Parlament real, este o simulare şi am cerut în termeni foarte fermi ministrului ungar de externe să asigure reprezentarea corectă şi a etnicilor români şi a minorităţilor naţionale din Ungaria în Parlament, aşa cum România şi majoritea statelor o realizează. Evident că am discutat situaţia etnicilor români, respectiv maghiari, unguri, din Ucraina, doar că aici există o diferenţă de abordare, în mod evident, şi i-am spus acest lucru ministrului ungar de externe.
Suntem interesaţi, potrivit standardelor europene, ca etnicii, şi români, şi ungari, şi alţii din minorităţile din Ucraina, să beneficieze de măsuri corecte de prezervare a identităţilor naţionale în statul ucrainean. Doar că, pentru România, acest lucru se leagă de o susţinere foarte consistentă pe care statul român o acordă Ucrainei pentru apărarea integrităţii teritoriale, suveranităţii şi pentru traseul european şi euroatlantic. (Senatorul Titus Corlăţean, intervievat de Cătălin Purcaru).