Alexandru Ioan: Preşedintele Traian Băsescu afirma, marţi dimineaţă, că drumul României nici măcar cultural nu merge spre Est, chiar dacă acolo, spre Est avem toată amiciţia, pentru că - spunea preşedintele Băsescu - toate interesele noastre sunt spre Vest. Mai mult decât atât, în pofida semnalelor de ezitare date de Bulgaria cu privire la intrarea în zona euro, Bucureştiul trebuie să îşi menţină ca obiectiv prioritar aderarea la moneda unică. Cum comentaţi aceste două decizii luate de preşedintele Băsescu?

Iulian Chifu: Bun, pe fond, nu sunt decizii, sunt afirmaţii şi sunt elemente care rezidă, care decurg din ceea ce se întâmplă la această oră. În ceea ce priveşte orientarea strategică a României, nu a existat în niciun moment niciun semn de întrebare. Nu cred că la această oră există, la Ministerul de Externe sau la Guvern sau în alt punct al partidelor reprezentate în Parlament, al oamenilor responsabili, un semn de întrebare în privinţa faptului că prosperitatea României este asigurată prin apartenenţa noastră la UE şi prin întărirea poziţiei noastre în Uniunea Europeană, prin întărirea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene şi aceasta a fost un subiect abordat astăzi ... ...sau securitatea României se poate asigura într-o altă formulă decât apartenenţa noastră la Alianţa Nord-Atlantică. Pe urmă, acel sistem de parteneriate strategice, care vin şi întăresc o dată în plus transferul tehnologic şi cooperarea economică, dublând parteneriatele politice şi militare. Or, din acest punct de vedere, nu este un lucru nou descoperit, faptul că orientarea strategică a României rămâne cea care a fost stabilită anterior. Exact acest lucru a fost afirmat de preşedinte.

Alexandru Ioan:De ce a simţit nevoia preşedintele să sublinieze acest aspect?

Iulian Chifu: Pentru că au existat semne de întrebare, au existat anumite afirmaţii şi interpretări ale unor parteneri, prieteni, competitori, ale unor diferite voci, inclusiv din zona media, care au pus sub semnul întrebării sau au lăsat cumva într-un dubiu, într-o situaţie neclară o anumită posibilitate de schimbare a unor asemenea premise. Nu a fost cazul în niciun moment şi ele au fost refirmate şi au fost reafirmate pe parcursul celor două zile ale Zilelor diplomaţiei române de către toată lumea, adică şi mesajul primului ministru şi mesajul ministrului afacerilor externe nu au venit decât să arate, în concurenţă cu cele spuse de către preşedinte, în deplină suprapunere de mesaje, aceste elemente şi le puteţi descoperi în aceste afirmaţii. Deci din acest punct de vedere nu există semne de întrebare.

În privinţa aderării la euro, a viziunii uniunii statelor europene, aici preşedintele a explicat pe fond care este dezbaterea la nivel european şi tentaţia unora dintre statele membre, în special a celor din zona euro, de a crea o separare faţă de statele care nu sunt membre ale euro. S-a reuşit cu Mecanismul financiar european ca acest pas să nu fie depăşit, deci ca şi statele care nu sunt membre ale euro, dar sunt, evident, influenţate de politicile zonei euro, să participe la deciziile de aici şi să aibă o parte egală de... un loc egal la masa de dezbatere şi de decizie şi, în acest context, evident, preşedintele a venit şi a subliniat faptul că această perioadă de tranziţie, de zonă gri între momentul în care suntem membri în Uniunea Europeană în spaţiul economic european şi nu suntem membru al euro, nu poate să dureze foarte mult şi că ar trebui să facem pasul spre a intra în zona euro, tocmai pentru a evita efectele secundare, pe care o situaţie de criză şi o situaţie din aceasta de situare, de aflare într-o zonă gri a României ar putea să o determine. Aceasta a fost o opţiune a preşedintelui.

De altfel, în toate documentele oficiale - şi a fost citat acest fapt - România are în continuare angajamentul de integrare în euro în 2015. Un asemenea angajament nu a fost schimbat niciodată, în ciuda dificultăţilor pe care un asemenea drum îl prezintă, dar preşedintele a venit chiar şi cu argumente: avem un număr de indicatori necesari integrării în euro, pe care deja îi avem îndepliniţi, iar pasul spre a merge spre euro este relativ la îndemână, evident, în condiţiile în care toate forţele politice şi Guvernul îşi asumă o asemenea ţintă în mod foarte serios.

Alexandru Ioan:Inclusiv conducerea BNR, care susţine aceast obiectiv.

Iulian Chifu: Poziţia BNR e parte a deciziei privind integrarea în 2015 în zona euro şi, din nou, chiar dacă acest obiectiv, în mod tehnic, va necesita o revizuire ca termen, faptul de a avea un asemenea obiectiv este important, pentru că el dă liniile de ghidare ale politicii financiare, economice şi v-am explicat şi raţiunea din spatele acestei poziţii. România nu mai doreşte să mai fie o ţară de rang doi, chiar şi la nivelul UE.

Alexandru Ioan: Aderarea la spaţiul de liberă circulaţie rămâne una dintre aşteptările neîmplinite şi preşedintele Traian Băsescu a insistat din nou, asupra aspectelor politice impuse de Bruxelles pentru accederea în zona Schengen. Am auzit şi opinia chestorului Tutilescu, potrivit căruia orizontul se mută pentru la primăvară. Care este analiza dumneavoastră, domnule Chifu?

Iulian Chifu: În mod normal, trebuia să intrăm în Schengen şi nu există semne de întrebare majore, iar faptul - subliniat, de altfel, de către preşedinte - că instituţiile statului au rezistat chiar şi în condiţiile unei tentaţii politice, a unei majorităţi politice de a lua sub control instituţiile, altfel, care ar trebui să fie independente, nu face decât să ne ofere un argument pentru a avea un raport MCV foarte bun şi pentru ca acest tip de evaluare în privinţa intrării României în Schengen să nu mai fie amânată. Din acest punct de vedere, cred că există un argument extrem de puternic, asupra căruia şi Guvernul şi Ministerul Afacerilor Externe se pot apleca cu mare atenţie, şi să vedem în ce măsură un asemenea argument şi mersul mai departe pentru inversarea pe deplin a efectelor directe asupra instituţiilor statului de drept a acţiunilor din perioada 3-6 iulie, care sunt cuprinse, de altfel, în ultimul raport MCV, în cele zece puncte din ultimul raport, dacă nu cumva aceste două elemente nu pot... acel argument furnizat de preşedinte şi inversarea atacului şi limitărilor la adresa instituţiilor statului de drept nu sunt suficiente pentru a ne permite să clamăm dreptul de a ne situa alături de Bulgaria şi de a intra în Spaţiul Schengen, în formula care a fost decisă cu două etape, deja din septembrie-octombrie, când este decizia cu frontierele aeriene şi navale şi, peste şase luni, cu frontierele terestre.

Este o evaluare care este realistă şi care, privită cu atenţie, ar putea să ne ofere şansa ca să evităm o amânare relevantă, pentru că şi aici este de menţionat, dacă amânăm această etapă sau dacă încercăm forţarea unui vot care se anunţă negativ, riscul cel mare este ca tot procesul de evaluare a situaţiei tehnice să fie în situaţia de a fi reluat. Şi aici trebuie să avem mare atenţie a modului în care gestionăm această problematică.

Alexandru Ioan: Aş vrea să ne mai oprim asupra unuia dintre numeroasele subiecte abordate de preşedintele Traian Băsescu. El s-a oprit asupra situaţiei din Siria şi a afirmat că în contextul violenţelor din această ţară este necesară menţinerea ambasadei României la Damasc atât timp cât personalul misiunii diplomatice nu este afectat. Care sunt beneficiile şi care sunt riscurile unei asemenea decizii?

Iulian Chifu: Nu suntem în cadru, tocmai pentru că limitarea dată de preşedinte a fost tocmai evitarea momentelor de risc, iar prezenţa noastră acolo asigură atât cetăţenilor români posibilitatea de extragere, şi avem extrageri de cetăţeni, repatrieri de cetăţeni în mod constant, dar asigură şi apărarea intereselor naţionale ale României în Siria, acolo unde sunt un set, un pachet de elemente care sunt foarte clare şi care reclamă prezenţa ambasadorului.

Dar vreau să remarc, în acest context, faptul că, astăzi s-a văzut foarte clar că între diferitele instituţii care concură la realizarea politicii externe, în care liniile directoare sunt stabilite de către preşedintele României nu există divergenţe, nu există semne de întrebare sau diferenţe de vederi, lucru exprimat, de altfel, de preşedinte, chiar remarcând că în noul context al numirii ministrului Corlăţean lucrurile au reintrat în făgaşul normal al unei funcţionalităţi interinstituţionale corecte, care nu reclamă alt tip de reacţie. Pentru moment, pare că această relaţie de natură funcţională este extrem de bună şi este un lucru absolut obligatoriu, pentru că există şi aici un semn de întrebare. În momentul în care în plan politic nu s-ar manifesta voinţa pentru respectarea angajamentelor europene riscăm în orice moment.

Situaţia la nivelul Uniunii Europene este de aşa natură ca Uniunea Europeană să meargă înainte şi să ne abandoneze într-o formă de izolare sau de ignorare a intereselor noastre şi dacă nu dorim cu adevărat să probăm că dorim să mergem împreună cu ceilalţi parteneri europeni pe acest drum. Or, acest avertisment a fost formulat ca atare şi eu cred că a fost asumat de către toate componentele puterii de la Bucureşti, pentru că însăşi modul de raportare la raportul MCV, la cele zece puncte suplimentare, până la această oră, arată că există o conştientizare a acestui risc eventual şi sper eu că există şi dorinţa unui efort comun pentru a recâştiga prestigiul, credibilitatea şi a reface imaginea externă a României, care a fost tulburată de perioada ultimelor două luni şi de excesele şi referirile mai degrabă ilegale la nivelul unei legislaţii suplimentare, care a dus la tulburările interinstituţionale care au avut loc în România.

Interviu difuzat de Radio România Actualităţi, în emisiunea "Agenda globală".

Monitorizare: Agenţia de presă RADOR a Societăţii Române de Radiodifuziune.