Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Eugen Rădulescu, director BNR

"Doamne, cât ne putem faulta noi înşine prin mulţimea de oprelişti birocratice, prin mulţimea de controale, prin mulţimea de inspectori care nu vor decât să-şi umfle buzunarele proprii şi puţin le pasă de orice altceva"!

Eugen Rădulescu, director BNR

Articol de Victoria Stângescu, 03 Ianuarie 2011, 16:35

Bună seara, doamnelor şi domnilor! Sunt Victoria Stângescu şi împreună cu invitatul meu, domnul Eugen Rădulescu, director pentru audit intern, la Banca Naţională a României, vom discuta despre politica fiscală a anului 2010 şi despre ce ne aşteaptă în 2011. Mai întâi, să vorbim despre ce a fost. În 2010, Guvernul român a adoptat măsuri de austeritate semnificative: scăderea salariilor angajaţilor la stat, cu 25%, majorarea TVA, reducerea angajaţilor din sectorul public. Ca să menţionăm numai câteva. Ipoteza ar fi că beneficiile unor politici îndrăzneţe de austeritate vor fi mai mari, întotodeauna, decât impactul negativ al declinului veniturilor din taxe, la care reducerile de cheltuieli au contribuit în prima fază. Este corectă această ipoteză?


Eugen Rădulescu:
Ea este corectă, fără îndoială. Mai cu seamă atunci când socotim că nu există alternativă. Practic, Guvernul nu putea să adopte o altă politică în anul 2010 şi nu a adoptat-o. A adoptat singura politică pe care o avea la îndemână, respectiv aceea de a amputa şi cheltuielile, a majora şi impozitele, pentru că situaţia în care se afla bugetul României era o situaţie fără ieşire.


Realizator:
Să zicem că, pe termen lung, situaţia s-ar putea îmbunătăţi. Dar, până acum, austeritatea a adâncit declinul, a crescut şomajul şi a declanşat un atac fără precedent asupra serviciilor de bază. Când poliţiştii se revolă în faţa sediului Preşedinţiei, iar angajaţii din Finanţele Publice îl iau ca ostatic pe ministru, din cauza unor tăieri de salariu, oare n-ar fi necesară o mai mare precauţie în ceea ce priveşte măsurile de austeritate?


Eugen Rădulescu
: Niciodată măsurile de austeritate nu sunt binevenite. Dacă există ceva, ce eu aş reproşa Guvernului, ar fi aceea că, deşi situaţia era complicată foarte clar, încă din 2008, anul 2009 a trecut, practic, fără măsuri cât de cât sesizabile, de ajustare fiscală, iar aceste măsuri au fost adoptate abia către jumătatea anului 2010, când situaţia deja devenise extrem de acută. Dacă aceste măsuri ar fi fost adoptate mai din timp, poate chiar la începutul anului 2010, să spunem că anul 2009 era complicat din punct de vedere electoral. Să admitem că trăim într-o asemenea lume, în care e dificil ca să cerem politicienilor lucruri, pe care nici noi n-am putea să le facem, până la urmă. Dar, în anul 2010, planurile trebuiau să fie gata încă de la începutul anului şi să fie aplicate cu fermitate în ianuarie, poate, cel târziu, în februarie. Iată că am stat cam până la jumatea anului, când situaţia, deja, devenise atât de dramatică, încât nu exista soluţia de a umbla cu jumătăţi de măsură, trebuia tăiat în carne vie, aşa cum, până la urmă, Guvernul a făcut.


Realizator:
Să vedem ce a fost bun şi ce a fost mai puţin bun, ca să nu spunem rău, în ce priveşte măsurile luate ca urmare a crizei economice.


Eugen Rădulescu:
Niciodată nu este bine atunci când se reduc veniturile, atunci când se produce o ajustare de proporţiile celei care s-a produs în 2010 în România. Nimic nu este bun în treaba asta. Ar fi fost mult mai bine dacă nu ajungeam până acolo. Ar fi fost mult mai bine dacă politicile ar fi fost mai rezervate, mai înţelepte, în anii anteriori şi n-am fi ajuns într-o situaţie atât de dramatică, ca aceea în care am ajuns la începutul anului. Iarăşi spun: situaţia era dramatică, încă din 2009. În 2010 n-a fost decât revărsarea ei şi faptul că n-a mai existat niciun fel de soluţie pentru finanţarea deficitului. Acestea sunt lucrurile reale. Dacă a existat un lucru bun, a fost acela că încă la începutul anului a existat un acord cu FMI şi cu Uniunea Europeană. Un lucru foarte bun, care ne-a salvat atât de plata unor dobânzi absolut împovărătoare pentru datoria externă, cât şi ne-a ferit de o curbă de sacrificiu mult mai dramatică. Sigur, nu e nimic plăcut în ceea ce s-a întâmplat în România. Dar, dacă ne uităm şi ne comparăm şi cu alte ţări, vom vedea că lucrurile nu sunt prea bune nici în alte părţi, în Europa. Spuneaţi că a crescut rata şomajului şi ...


Realizator:
Vreţi să daţi exemplul Greciei şi Portugaliei, sau...


Eugen Rădulescu: Aş da exemplul Greciei şi al Portugaliei, aş da şi exemplul Ţărilor Baltice..


Realizator:
Al Letoniei.


Eugen Rădulescu:
Al Letoniei, în mod special, într-adevăr. Dar, să ştiţi că nici în Spania lucrurile nu stau mult mai bine, chiar dacă nu se strigă atât de tare cum se întâmplă prin alte părţi. Situaţia a fost extrem de complicată atât la noi, cât şi la alţii. Spuneaţi că a crescut şomajul. A crescut şomajul, dar să ştiţi că, în continuare, rata şomajului în România este cu mult mai scăzută, decât în alte ţări. Cu mult mai scăzută. Să ştiţi că Spania are o rată a şomajului de vreo 20%. La noi, rata şomajului este, totuşi, până în 10%.


Realizator:
În 9%.


Eugen Rădulescu:
Exact. Sigur, este mai mult decât a fost. Este mult mai mult decât era. Şi nu ştiu sigur dacă vom reuşi să o resorbim foarte repede. Dar, analizând în ansamblu lucrurile care s-au întâmplat, trebuie să privim cu ochii deschişi şi cu luciditate. Nu a fost niciun fel de plăcere, în ceea ce s-a întâmplat, dar, România trăia şi a trăit, în mod special, în anii 2007 şi 2008, cu mult dincolo de mijloacele sale. Putem să ne supărăm pe cine vrem noi. La cât muncim, atâta putem trăi.


Realizator: Totuşi, măsuri de austeritate atât de severe nu au fost decât în Letonia.


Eugen Rădulescu:
Să ştiţi că măsurile de austeritate au vizat, în mod special, sectorul public, un sector public care, în anii anteriori, a avut majorări de salarii de ordinul a 60-70%, în condiţiile în care numărul personalului în sectorul public a explodat, pur şi simplu, iarăşi, în anii 2006, 2007 şi 2008. Deci, când a fost o creştere, lucrurile au mers de la sine şi nimeni nu s-a revoltat de faptul că, de exemplu, în administraţiile publice locale creşterea numărului de personal a fost cu 80%. Ce fac oamenii aceia în administraţiile publice locale? Pe cine ajută ei? Nu ajută pe nimeni. Nu fac decât să mărească o birocraţie sufocantă, nu fac decât să îşi învârtească afacerile personale, fără să rezolve nimic pentru bunăstarea cetăţeanului, fără să aducă niciun plus de valoare pentru economie. Ei bine, aici trebuia tăiat cu şi mai multă brutalitate decât s-a făcut, după părerea mea. Nu s-a întâmplat acest lucru, pentru că este foarte uşor să angajazi oameni şi e foarte greu să-i dai afară. Este foarte uşor să majorezi salariile cu 60%, e aproape imposibil să le micşorezi cu 25%, aşa cum s-a şi întâmplat.


Realizator: Hai să analizăm puţin, acum, câteva din intenţiile Guvernului în materie de politici fiscale în 2011, şi anume reduceri substanţiale de cheltuieli, suplimentarea veniturilor, dar şi eliminarea primelor anuale şi de vacanţă, combaterea evaziunii fiscale, impozitarea marilor averi. Este bine? Este rău? Ce ar trebui să fie prioritar, aici?


Eugen Rădulescu: Eu aş considera prioritară o măsură, despre care nu aţi vorbit şi pe care încă nu îmi este foarte clar dacă Guvernul o are, cu adevărat, în vedere sau rămâne încă în zona intenţiilor pioase. Continuăm să fim ţara cu cel mai mare număr de impozite şi taxe din UE. Ar trebui, în primul rând, ca Guvernul să simplifice radical povara birocraţiei fiscale. Nu spun povara fiscală, pentru că impozitele şi taxele în România sunt mai mici, în general, decât sunt ele în alte ţări ale UE, sunt chiar mult mai mici. Avem zone întregi care sunt nefiscalizate complet. Cu toate acestea, numărul de impozite şi taxe, pe care le plătim, este absolut infernal. A existat o nouă analiză PricewaterhouseCoopers, împreună cu Banca Mondială, dată relativ curând publicităţii, care arată, încă o dată, că România este pe unul din ultimele locuri din lume în privinţa uşurinţei cu care se plătesc taxele şi a numărului de taxe şi impozite.

Aici, cred că, ar trebui să fie făcute foarte multe lucruri. Sigur, acum, măsura, anunţată de Guvern, de unificare a mai multor instituţii din subordinea Ministerului Finanţelor, în care accentul a fost pus, cel puţin în discursul public, pe faptul că trebuie redus numărul de personal - sigur că trebuie redus numărul de personal - dar mai important decât acest lucru este simplificarea birocraţiei. Trebuie să creăm o economie care să fie atractivă pentru investitor, pentru că, dacă avem o economie atractivă pentru investitor, atunci lucrurile merg mai bine pentru toată lumea: cresc investiţiile, creşte ocuparea forţei de muncă, se îmbunătăţeşte situaţia din economie în ansamblul ei. Or, acest lucru nu l-am prea auzit suficient sau, cel puţin, nu l-am auzit eu în suficientă măsură. Aici, zic eu că este partea importantă. Sigur că îmbunătăţirea colectării taxelor şi a impozitelor este foarte importantă şi foarte bună. Vreau să văd dacă se întâmplă ceva efectiv în această materie, pentru că vorbe frumoase am mai auzit. Fapte, aici stăm destul de prost.


Realizator:
Care ar fi riscurile cele mai mari pentru 2011: deficitele create de sistemul de pensii, adâncirea şomajului sau diminuarea intrărilor de investiţii străine?


Eugen Rădulescu:
În mod normal, investiţiile străine ar trebui să crească, în 2011, pentru că măsurile adoptate în anul 2010, precum şi cele care sunt promise, şi mă gândesc în mod special la Codul muncii, a cărui flexibilizare, promisă şi luată în discuţie în momentul de faţă, de către Guvern, ar trebui să aibă un impact favorabil asupra interesului investitorilor, pentru a investi în România. Să ştiţi că ar trebui să aibă un impact favorabil, inclusiv asupra ratei şomajului, pentru că noi spunem că avem şomaj mare, dar să ştiţi că şomajul este mare în primul rând datorită faptului că avem o legislaţie a muncii, dintre cele mai retrograde, în lumea aceasta.


Realizator: În ce sens?


Eugen Rădulescu:
În sensul că, blocând orice fel de posibilitate de flexibilitate pentru angajator şi având reglementările foarte, foarte, foarte rigide, toate: nu poţi să dai afară, nu poţi să scurtezi programul de muncă, nu poţi să faci aproape nimic. Nu mai spun că, dacă ai un salariat care fură, nu poţi să-l dai afară. Un salariat care fură nu poate fi dat afară, după regulamentările muncii, în vigoare, în momentul de faţă. În momentul în care aceste lucruri vor fi reglate, vor fi îmbunătăţite, să ştiţi că primii, care vor câştiga, vor fi tot angajaţii; că vor avea mai multe locuri de muncă, vor exista mai multe şanse de angajare. În momentul, în care ai barieră la ieşirea din sistem, bariera de la ieşirea din sistem se translatează asupra intrării în sistem. Dacă un angajator nu poate să dea afară un salariat, el nu va mai angaja. Acestea sunt lucruri, pe care noi nu vrem să le înţelegem; sunt lucruri care ţin de un abecedar, dacă vreţi, al economiei de piaţă. Şi, ne putem uita în restul lumii, în toată Uniunea Europeană, cu excepţia noastră şi probabil a Greciei; dar, iată Grecia unde a ajuns, datorită aceleaşi tip de greşeli. Ei bine, acest lucru pare să fie corectabil. Guvernul a propus nişte măsuri semnificative, zic eu, de flexibilizare a Codului muncii, care ar trebui să atragă mai mulţi investitori români si străini; nu numai străini. Investitorii... Nici ai noştri nu îşi plasează banii prea...


Realizator:
Nu se înghesuie prea mult. Da.


Eugen Rădulescu:
Nu se înghesuie prea mult din cauza asta. Din cauză că au o problemă serioasă de credibilitate, în cele din urmă. Or, cu aceste lucruri, eu cred că investiţiile străine ar trebui, ca şi investiţiile româneşti, aşa cum am spus, ar trebui să crească, totuşi, în anul următor, aşa încât riscul acesta nu prea îl văd. Riscul pe care îl văd ar fi acela de încetinire a ritmului de reformă. Sigur că este foarte greu să continui doi ani la rând cu măsuri dificile, măsuri grele, măsuri care, din punct de vedere politic, sunt aproape sinucigaşe, dar continuarea, încă în cursul anului 2011, a unui program de reformă, care să construiască în sensul unei economii de piaţă mai atrăgătoare pentru investitor, mai atrăgătoare pentru capital, atunci, am putea avea o creştere economică chiar mai semnificativă decât acel 1-1,5%, despre care vorbim în momentul de faţă şi care se bazează, până la urmă, pe realitatea de astăzi a economiei. Realitatea de astăzi a economiei nu ne permite mai mult de atât, dar, dacă lucrurile se schimbă puţin, avem o speranţă de mai bine, pentru anul 2011.


Realizator:
Credeţi că un nou acord cu FMI ar reprezenta o garanţie reală a continuării reformelor?


Eugen Rădulescu: Nu există niciun fel de garanţie reală finală, ca să spunem aşa. Până la urmă, este vorba de voinţă politică şi de curajul celor care administrează ţara. Credeţi că dacă... Când vorbim, de exemplu, despre fiscalitate şi când vorbim despre faptul că nu se încasează impozitele şi taxele, ele nu se încasează pentru că este cineva răuvoitor sau nepriceput? Nu! Este vorba, pur şi simplu, de un domeniu în care aspectele de ordin politic, ca să nu le spunem altfel, joacă un rol proeminent. Dacă am rezolva acest lucru, sigur că ar merge foarte multe altele bine. Un nou acord cu FMI ar fi bun, fără îndoială! Ar ajuta autorităţile române ca să promoveze politicile corecte, cu sprijin internaţional. Nu e puţin lucru asta.


Realizator:
Din aprecierile făcute de mai mulţi finanţişti şi economişti, economia României va avea o uşoară revenire, în majoritatea sectoarelor economice, în 2011; mai puţin, în ceea ce priveşte agricultura şi construcţiile. Dumneavoastră sunteţi încrezător în această revenire economică? Şi, dacă da, de ce?


Eugen Rădulescu:
Am spus că sunt încrezător în această revenire pentru că preţul plătit deja in 2010 de societatea românească în ansamblul ei a fost foarte mare şi normal ar fi ca anul 2011 să aducă o revenire fie şi numai pentru faptul că strângerea curelei în 2010 a fost atât de drastică. Cred că avem o şansă inclusiv datorită faptului că dacă se adoptă Codul muncii, aşa cum a fost el propus de către Guvern în momentul acesta, ar putea să atragă mai multe investiţii şi angajatorii ar deveni mai puţin precauţi şi atunci oportunităţile de afaceri ar fi folosite mai mult decât sunt folosite în momentul de faţă. Pentru aceste motive eu cred că lucrurile ar putea să se îndrepte către mai bine. Sigur însă că nu există o miscare automată în această materie. Contează foarte mult ce se va întâmpla şi pe plan extern, dacă Europa va reuşi să se redreseze sau măcar să evite cuprinderea în cercul acesta, care deocamdată nu a prins practic decât două ţări din zona euro, două ţări neimportante, aş îndrăzni să spun - Grecia şi Irlanda - dar dacă cumva se întâmplă să se extindă către ţările din zona de sud - Potugalia, Italia, Spania - lucrurile ar putea să fie foarte complicate. Deci din acest punct de vedere, aş fi în continuare destul de circumspect.


Faptul că nu vom avea o creştere economică pe agricultură sau pe construcţii rămâne de văzut. Nu e foarte evident acest lucru. Mi s-a întâmplat să am o discuţie cu un reprezentant al unei ţări din Uniunea Europeană, care vorbea despre investitorii veniţi din ţara respectivă în agricultura românească şi care, practic, îşi lăsaseră ce aveau ei acasă şi au venit să facă agricultură în România. Şi erau două remarci: una era - niciunul dintre ei nu a plecat înapoi acasă, au rămas cu toţii, deci inseamnă că există speranţa de mai bine în continuare, iar a doua remarcă - Doamne, cât ne putem faulta noi înşine prin mulţimea de oprelişti birocratice, prin mulţimea de controale, prin mulţimea de inspectori care nu vor decât să-şi imfle buzunarele proprii şi puţin le pasă de orice altceva.


Realizator:
Cum apreciaţi bugetul pe 2011? Ne putem descurca cu el?


Eugen Rădulescu:
Exista elemente în acest buget, care sunt foarte optimiste. El mizează, într-adevăr, pe o creştere economică, rămâne de văzut cum anume se va realiza acea creştere economică, mizează pe unele creşteri devenituri, care sunt mai dificil de explicat, privind în ansamblu economia în acest moment, dar înclin să spun că bugetul, aşa cum este el, dacă va exista ceva voinţă politică în continuare, are şansa să fie dus la bun sfârşit. Se făcea chiar o analiză, o comparaţie între Ungaria şi România. Să nu uităm că în momentul de faţă, România plăteşte pentru împrumuturile externe mai puţin decât plăteşte Ungaria.


Realizator
: De ce?


Eugen Rădulescu: Deşi Ungaria are investment grade, România nu are investment grade, totuşi România plăteşte mai puţin decât Ungaria, pentru că Guvernul român a adoptat politici raţionale şi politici, care ra trebui să scoată ţara la lumină, pe când Ungaria adoptă nişte politici care sunt destul de greu de înţeles de către piaţă.


Realizator:
Aş dori să comentaţi acum două decizii anunţate de Guvern, după ultima şedinţă din 2010, şi anume microîntreprinderile vor putea opta pentru un impozit de 3% din cifra de afaceri, şi a doua - Fiscul îi va verifica pe cei cu venituri foarte mari şi le va impozita veniturile de natură necunoscută. Ce efecte credeţi că vor avea aceste decizii?


Eugen Rădulescu
: Părerea mea este că admiţând că vor fi aplicate, vor avea efecte marginale. Nici impozitele de la microîntreprinderi şi, cu atât mai puţin, veniturile care ar putea să fie obţinute de pe urma celor care vor fi atacaţi la buzunare, să spunem, nu cred că vor avea un impact macroeconomic cât de cât sesizat, adică nici nu cred că se vor simţi în buget. Să nu uităm că impozitele pe profit sunt, totuşi, mici în România şi sunt neimportante pentru buget. Impozitele importante sunt taxa pe valoare adăugată, impozitul pe salarii, acestea sunt impozitele mari în România. Nu văd cum va reuşi Ministerul Finanţelor să rezolve această problemă într-o manieră satisfăcătoare. Aşa, sună frumos. Amândouă lucrurile, amândouă măsurile sunt OK, numai că nu aştept de pe urma lor rezultate care să îmbunătăţească în mod semnificativ situaţia ugetului.


Realizator:
Mulţumesc frumos pentru acest interviu.


Eugen Rădulescu:
Cu multă plăcere.

Interviu realizat de Victoria Stângescu şi difuzat la Radio România Actualităţi în data de 30 decembrie 2010.

Toni Greblă: Secţiile de votare sunt delimitate şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente
Exclusivități Radio România 15 Martie 2024, 10:02

Toni Greblă: Secţiile de votare sunt delimitate şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente

Judecătorul Toni Greblă, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, a vorbit despre etapele organizării alegerilor, la...

Toni Greblă: Secţiile de votare sunt delimitate şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente
Siegfried Mureşan: Aderearea completă a României și Bulgariei în Schengen va fi inclusă în programul de lucru al Comisiei Europene
Exclusivități Radio România 08 Martie 2024, 09:20

Siegfried Mureşan: Aderearea completă a României și Bulgariei în Schengen va fi inclusă în programul de lucru al Comisiei Europene

Eurodeputatul Siegfried Mureşan, vicepreședintele grupului PPE, a declarat, pentru RRA, că obiectivul de aderare completă a...

Siegfried Mureşan: Aderearea completă a României și Bulgariei în Schengen va fi inclusă în programul de lucru al Comisiei Europene
Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale
Exclusivități Radio România 08 Ianuarie 2024, 10:39

Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale

Ministrul Sănătății spune că, la nivel central, se va reuși deblocarea unor memorandum-uri pentru ocuparea posturilor atât în...

Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale
Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an  mai complicat şi mai periculos decât 2023
Exclusivități Radio România 03 Ianuarie 2024, 09:55

Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an mai complicat şi mai periculos decât 2023

RRA: "Apel matinal" - Invitat: Alexandru Lăzescu, profesor universitar şi analist politic RADIO ROMÂNIA...

Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an mai complicat şi mai periculos decât 2023
Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații
Exclusivități Radio România 01 Noiembrie 2023, 09:29

Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații

Mesajul premierului Marcel Ciolacu transmis postului public de Radio cu prilejul împlinirii a 95 de ani de activitate.

Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații
Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei
Exclusivități Radio România 06 Octombrie 2023, 10:43

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei

RRA: "Apel matinal" - Invitat: Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (6...

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei
Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată
Exclusivități Radio România 12 Septembrie 2023, 09:38

Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată

Consiliul Concurenţei are suspiciuni că băncile nu-şi lasă clienţii să îşi refinanţeze creditele la dobânzi mai bune.

Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată
Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară
Exclusivități Radio România 05 Septembrie 2023, 16:44

Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară

Ministrul Educației , Ligia Deca, a declarat, la Radio România Actualități că va fi gândit un sistem, în aşa fel încât atunci...

Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară