Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Eugen Carpov, vicepremierul Republicii Moldova

Nu mai putem tolera conflictul (Chişinău- Tiraspol) în această formă de existenţă latentă sau un conflict îngheţat, cum le place pe plan internaţional partenerilor noştri să denumească acest conflict. El trebuie dezgheţat.

Eugen Carpov, vicepremierul Republicii Moldova

Articol de Carmen Gavrilă, 26 Noiembrie 2011, 13:43

Carmen Gavrilă: Îl avem alături de noi pe vicepremierul Republicii Moldova, Eugen Carpov, care este, de altfel, şi prima mână în negocierile de partea moldoveană în chestiunea transnistreană.
Transnistria - iată că negocierile vor fi reluate la sfârşitul acestei luni. Care sunt variantele în discuţie? S-au profilat ele deja?

Eugen Carpov: Practic, pe parcursul anului 2010 şi 2011 am avut mai multe runde de consultări în formatul existent 5+2, pe de o parte Chişinăul şi Tiraspolul, pe de altă parte Federaţia Rusă, Ucraina şi OSCE ca mediatori şi UE şi SUA în calitate de observatori, începând cu anul 2005. Şi în cadrul consultărilor am reuşit să obţinem decizia de reluare a negocierilor oficiale. Ea a fost adoptată la 22 septembrie în oraşul Moscova.

Carmen Gavrilă: Chiar dvs aţi dat atunci vestea. Să ştiţi că eram la Bucureşti în timpul unui interviu cu domnul premier Vlad Filat exact când a primit telefon de la dvs.

Eugen Carpov: Aşa este. A fost o încununare a unor eforturi concentrate, aş spune, şi concertate din partea tuturor actorilor internaţionali.

Carmen Gavrilă: Ce variante se profilează de soluţionare? Pe ce anume - în măsura în care ne puteţi spune - se va negocia: direct pe statut sau veţi începe cu alte detalii?

Eugen Carpov: Ne-am propus ca prima rundă să o dedicăm discuţiilor asupra unor subiecte mai generale. Vom discuta două aspecte: primul - principiile aplicate pe perioada negocierilor oficiale. Este vorba nu de elemente care ar ţine de conţinutul reglementării, adică statutul, repartizarea competenţelor între autorităţile centrale şi cele locale sau alte aspecte; dar principiile, cum se va desfăşura acest proces, cum vom convoca şedinţele, cât de des vor avea ele loc şi care vor fi regulile de conduită pe parcursul negocierilor oficiale. Partea a doua sau al doilea subiect de pe agendă este, repet, agenda procesului de negocieri, agenda procesului însemnând elementele sau compartimentele care vor fi dezbătute pe parcursul negocierilor; asta ar fi reglementarea politică a conflictului, aspecte economice, asigurarea unor proiecte sociale, garanţiile de care avem nevoie în acest proces, o perioadă tranzitorie postconflict pentru reabilitare şi revenire la normalitate şi multe alte aspecte care fac parte din portofoliul subiectului legat de conflictul transnistrean.

Realizator: Trăim într-o lume în care nimic nu este întâmplător. De ce acum momentul reluării negocierilor? De ce nu a fost posibil mai devreme, pentru că, iată, în momentul în care s-a luat decizia reluării negocierilor trecuseră ani buni de tăcere, de blocaj? Ce anume a făcut ca acest lucru să se întâmple acum?

Eugen Carpov: Pe de o parte aş spune că a trebuit să se schimbe guvernarea de la Chişinău. Am avut opt ani de aşa-zis regim comunist, guvernat de Partidul Comuniştilor. A fost o perioadă dificilă şi pentru Republica Moldova, şi pentru procesele de integrare europeană, şi pentru procesele de reformă şi inclusiv pentru procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Acum avem o guvernare democratică condusă de o elită nouă aflată la conducerea Republicii Moldova; este primul element. Doi - este determinarea guvernului pentru rezolvarea acestui conflict. Nu mai putem tolera conflictul în această formă de existenţă latentă sau un conflict îngheţat, cum le place pe plan internaţional partenerilor noştri să denumească acest conflict. El trebuie dezgheţat. Şi al treilea element ar fi faptul implicării mult mai plenare a partenerilor noştri internaţionali, mă refer în acelaşi rând la UE, SUA, parteneri care au venit cu multe iniţiative şi cu un suport inclusiv financiar pentru diverse proiecte, în special pentru proiecte de consolidare a încrederii între cele două maluri ale râului Nistru, proiecte care vin în sprijinul populaţiei de pe ambele maluri, populaţie care este aceeaşi. Atât pe malul drept, cât şi pe malul stâng sunt aceiaşi cetăţeni moldoveni, sunt aceiaşi etnici ruşi, ucraineni, bulgari ca minorităţi naţionale care locuiesc şi care se bucură pe malul drept de toate drepturile şi libertăţile care corespund standardelor internaţionale. Pe de altă parte, în regiunea transnistreană avem o zonă autoizolată cu un regim nerecunoscut, separatist, care nu permite pur şi simplu acestei regiuni să se dezvolte în condiţii normale, care blochează de fapt această dezvoltare.

Carmen Gavrilă: Ce înseamnă această noutate pe care aţi menţionat-o mai înainte: un sprijin financiar al UE nou, care nu exista înainte? Ce înseamnă asta: înseamnă că UE va finanţa proiecte de reintegrare a regiunii transnistrene în Republica Moldova? Ce înseamnă mai exact, pentru ce vor fi folosiţi aceşti bani?

Eugen Carpov: Eu aş spune că filosofia procesului de soluţionare a conflictului transnistrean se compune probabil din două aspecte mari. Unu, sunt negocierile politice, care ţin de identificarea sau elaborarea unui statut juridic special pentru această regiune, evident, ca parte componentă a Republicii Moldova, stat suveran, teritorial integru, în limitele frontierelor recunoscute la data de 1 ianuarie 1990. Pe de altă parte, trebuie să continuăm acţiunile de consolidare a încrederii pe ambele maluri ale Nistrului. Pentru aceste măsuri de încredere sunt necesare proiecte, în care să lăsăm politicul deoparte şi să implicăm cât mai mult populaţia, să implicăm grupurile de populaţie care sunt receptive pentru acţiuni care ne apropie. Şi în primul rând trebuie să ne orientăm spre generaţia tânără, spre elevi, studenţi, spre ziarişti, spre societatea civilă, spre ONG-uri, deci acele părţi ale societăţii care de fapt trăiesc o viaţă modernă, care au acces la informaţii şi care pot să gândească liber, care pot să vadă lucrurile nu prin prisma războiului, nu prin prisma duşmanilor, nu prin prisma unor pericole sau agresori, dar prin prisma faptului că Republica Moldova şi pe timpurile sovietice a existat ca o republică integră, incluzând ambele maluri ale Nistrului. Nu există diferenţe între noi, nu există nicio problemă care ar avea o origine etnică sau religioasă, cum există în alte conflicte. Tocmai din acest motiv adeseori se spune că conflictul transnistrean ar fi cel mai uşor de soluţionat. Eu vreau să cred că este aşa, doar trebuie să avem voinţă politică; voinţă politică la Chişinău, dar şi voinţă politică la Tiraspol. Evident că Chişinăul şi Tiraspolul nu sunt unicii actori care influenţează situaţia, şi atunci avem - tocmai din acest motiv - avem un format extins care include şi alţi actori: Federaţia Rusă, Ucraina, care au fost participanţi ai acestor procese chiar de la începuturi. Federaţia Rusă este statul care participă şi în cadrul misiunii de pacificare, cu un număr de soldaţi şi tehnică militară. Ucraina, care este statul din vecinătate, cu care avem o frontieră comună, apropo, cu o lungime totală de 122 de km, dintre care segmentul transnistrean este circa 460 de km. Deci avem o porţiune foarte mare de frontieră pe care trebuie s-o administrăm împreună, cu grijă, în lipsa posibilităţii pentru autorităţile moldoveneşti să controleze acest regim de frontieră pe segmentul transnistrean. Uniunea Europeană a venit cu sprijin şi cunoaşteţi despre existena misiunii EUBAM, misiunea Uniunii Europene la frontieră, care fucţionează de mai mulţi ani, din anul 2006, şi care, în anul curent, perioada de activitate a fost din nou extinsă pentru o nouă perioadă şi, astfel, şi aici avem suportul Uniunii Europene.

CarmenGavrilă: Sunt foarte multe lucruri de discutat. Numai din ce aţi spus până acum, se ridică câteva întrebări. Prima ar fi următoarea: este clar care sun principiile de la care porneşte în această nouă serie de negocieri Republica Moldova, respectiv respectarea integrităţii teritoriale a ţării. Bun. Cu ce variante de statut juridic pentru Transnistria ar putea fi de acord Republica Moldova? Am tot auzit în ultima vreme vehiculată varianta federalizării. Ce variante sunt, pe scurt, pe masă şi digerabile la Chişinău?

Eugen Carpov: Trebuie să vă spun că, pentru moment, pe masă nu avem nicio variantă, pentru că, de fapt, prima reuniune va avea loc săptămâna viitoare.

Carmen Gavrilă: Ca plan, la asta mă refer. E adevărat că poate dumneavoastră nu puteţi să spuneţi ascultătorilor români, în acest moment, ce aşi aveţi în mânecă sau ce planuri, ce strategii aveţi. Însă, pe viitor, cu care variante ar putea să se simtă confortabil Chişinăul în legătură cu o Transnistrie ca parte a Republicii Moldova?

Eugen Carpov: Eu aş spune că nu, nu exist planuri secrete pe care nu am putea să le spunem ascultătorilor. Eu m-aş axa, în primul rând, pe faptul că Constituţia din Republica Moldova prevede foarte clar că regiunilor din estul Moldovei, regiunea transnistreană, le va fi acordat un statut de autonomie, o largă autonomie, care va fi aprobat printr-o lege organică. Deci, noi, astăzi, suntem mandataţi să vorbim despre oferirea unui statut de largă autonomie. Cât de larg va fi această autonomie este subiectul negocierilor noastre. Asta înseamnă care vor fi competenţele acestei regiuni, cum de departe vom merge acordând anumite drepturi de care să beneficieze aceast regiune. Dar cu siguranţă că noi suntem absolut pregătiţi să oferim cele mai largi posibilităţi pentru regiune în domenii care ţin de aspecte sociale, de sănătate, cultură, învăţământ. Şi nu putem vorbi despre partajarea competenţelor în domenii strategice care ţin de frontierele statului, de moneda naţională, de apărare, de justiţie şi alte aspecte care trebuie să aparţină şi, conform standardelor internaţionale, nu poate fi altfel, trebuie să aparţină structurilorc entrale ale statului.

Carmen Gavrilă: Şi politica externă va fi decisă la Chişinău, cu siguranţă.

Eugen Carpov: Neapărat.

Carmen Gavrilă: O politică externă care e de neconceput făr o relaţie bună cu Rusia. În ultima vreme, s-a remarcat un fel de cădere în dizgraţie a liderului transnistrean Igor Smirnov la Moscova. Ba chiar recent, au fost şi nişte schimbări şi nişte semnale de la Tiraspol critice la adresa Moscovei şi, în special, a domnului Lavrov.

Eugen Carpov: Noi apreciem poziţia Moscovei, atunci când reprezentanţii statului respectiv declară sau reiterează ataşamentul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova şi reconfirm că dl Lavrov a menţionat din nou public, şi în cadrul dialogului pe care l-am avut la Chişinău, în timpul vizitei domniei sale, aceste principii de bază. Referitor la presiunile pe care le-aţi menţionat dvs faţă de unii actori de pe scena regională din regiunea transnistreană, eu nu aş comenta; eu aş spune că, dacă vă referiţi la acele cazuri de dosare penale pentru unii cetăţeni care sunt rude cu alţi cetăţeni din regiunea transnistreană, este o chestiune internă a Federaţiei Ruse. Dacă s-a încălcat legislaţia acestui stat şi acţiunile unor persoane contravin Codului Penal, orice stat este obligat să deschidă dosare penale. Ţine de situaţia lor internă să-şi aplice legislaţia faţă de cetăţenii săi, aşa cum ştiu mai bine de cuviinţă, dar să o facă în mod democratic, corect şi în conformitate cu legea.

Carmen Gavrilă: Şi totuşi până acum Rusia nu a avut un rol care ar putea fi catalogat tocmai constructiv în condiţiile în care, şi dau un singur exemplu, a tot oferit paşapoarte ruseşti transnistrenilor.

Eugen Carpov: Este adevărat. Rusia nu este un actor simplu. Rusia este un stat mare, un stat influent în regiune. Moldova are o relaţie bună, în general, cu Federaţia Rusă, istorică, dar avem şi subiecte care pun anumite semne de întrebare pe anumite segmente. Şi cooperarea pentru soluţionarea conflictului transnistrean sigur că poate fi interpretată diferit. Noi, în dialogul nostru cu Federaţia Rusă, chemăm şi îndemnăm partenerii noştri ruşi să depună eforturi ca să influenţăm constructiv, pozitiv reprezentanţii din regiunea transnistreană, cu eforturi comune, ca să obţinem progres pe calea reglementării conflictului transnistrean. Evident că există spaţiu suficient pentru mai bine, în acţiunile pe care le întreprindem în acest sens.

Carmen Gavrilă: Am remarcat că dvs v-aţi referit la trupele de menţinere a păcii ruseşti. Sunt colegi ai dvs, chiar de guvern, care s-au manifestat foarte ferm pentru retragerea acestor trupe şi pentru înlăturarea acelor depozite de muniţii din Transnistria care aparţin Rusiei.

Eugen Carpov: Pot să vă reconfirm că şi poziţia mea este aceeaşi, dar nu este a unor colegi din guvern, este poziţia oficială a Guvernului Republicii Moldova. Trupele staţionate, trupele ruse staţionate în regiunea transnistreană a Republicii Moldova trebuie retrase necondiţionat, imediat, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, care nu permite trupe străine pe teritoriul său, în conformitate cu documentele OSCE care spun despre faptul că, pentru staţionarea trupelor, este necesar acordul statului-gazdă şi, în cazul nostru, care nu există şi documentelor pertinente pe plan internaţional, mă refer aici la decizia summitului de la Istanbul, din '99, care există şi angajamente pe care Rusia şi le-a asumat. Dar trebuie să fac o remarcă aici că trebuie să punem deoparte trupele şi depozitele despre care aţi vorbit dvs şi eu am comentat şi operaţiunea de pacificare. Operaţiunea de pacificare îşi are o acoperire juridică prin acordul moldo-rus, semnat în anul '92, care a oprit conflictul armat de pe Nistru. În acordul respectiv s-a convenit să fie instituită această misiune de pacificare, care există până în prezent. Vreau să vă spun că acordul nu a fost denunţat. El este în vigoare în continuare şi partea respectivă de militari ruşi are o acoperire pentru aflarea pe teritoriul statului nostru. Restul trebuie retrase imediat.

Carmen Gavrilă: Ce aşteaptă Republica Moldova în chestiunea transnistreană de la România?

Eugen Carpov: România are posibilităţi să acorde sprijin foarte important procesului de reglementare. România este stat membru al UE şi UE participă la negocieri privind reglementarea conflictului. Deci, România face parte de fapt din mecanismul respectiv prin intermediul UE. România este parte a OSCE. Din nou, OSCE este mediator la masa de negocieri şi politica promovată de reprezentanţii OSCE-ului este elaborată de către statele membre ale acestei organizaţii. România are relaţii foarte bune cu diverşi parteneri internaţionali pe relaţie bilaterală, care au influenţă asupra proceselor. Mă refer şi la relaţia României cu Federaţia Rusă, cu Kievul, cu Washingtonul, cu Berlinul, cu alte state importante şi influente şi utilizând aceste pârghii atât în cadrul organizaţiilor internaţionale, cât şi pe plan bilateral, evident că aportul este unul considerabil.

Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații
Exclusivități Radio România 01 Noiembrie 2023, 09:29

Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații

Mesajul premierului Marcel Ciolacu transmis postului public de Radio cu prilejul împlinirii a 95 de ani de activitate.

Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații
Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei
Exclusivități Radio România 06 Octombrie 2023, 10:43

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei

RRA: "Apel matinal" - Invitat: Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (6...

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei
Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată
Exclusivități Radio România 12 Septembrie 2023, 09:38

Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată

Consiliul Concurenţei are suspiciuni că băncile nu-şi lasă clienţii să îşi refinanţeze creditele la dobânzi mai bune.

Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată
Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară
Exclusivități Radio România 05 Septembrie 2023, 16:44

Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară

Ministrul Educației , Ligia Deca, a declarat, la Radio România Actualități că va fi gândit un sistem, în aşa fel încât atunci...

Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară
Mircea Geoană: România se află la cel mai ridicat nivel de securitate naţională cunoscut până acum
Exclusivități Radio România 16 August 2023, 08:30

Mircea Geoană: România se află la cel mai ridicat nivel de securitate naţională cunoscut până acum

Mircea Geoană susține că ţara noastră are şi toate şansele de a atinge, în următorii 10-15 ani, un nivel de trai similar cu...

Mircea Geoană: România se află la cel mai ridicat nivel de securitate naţională cunoscut până acum
Repornirea Termocentralei de la Mintia,  cea mai mare investiţie făcută în sistemul energetic din România
Exclusivități Radio România 09 August 2023, 09:42

Repornirea Termocentralei de la Mintia, cea mai mare investiţie făcută în sistemul energetic din România

Noul proprietar al Termocentralei Mintia a prezentat planul de un miliard de euro pe care vrea să-l realizeze cu unitatea...

Repornirea Termocentralei de la Mintia, cea mai mare investiţie făcută în sistemul energetic din România
EXCLUSIV Marian  Enache, președintele CCR: Diminuarea bazei de calcul a pensiilor de serviciu din sistemul justiţiei afectează principiul independenţei justiţiei
Exclusivități Radio România 03 August 2023, 08:25

EXCLUSIV Marian Enache, președintele CCR: Diminuarea bazei de calcul a pensiilor de serviciu din sistemul justiţiei afectează principiul independenţei justiţiei

CCR a decis să retrimită în Parlament legea pensiilor de serviciu, după ce unele articole au fost declarate...

EXCLUSIV Marian Enache, președintele CCR: Diminuarea bazei de calcul a pensiilor de serviciu din sistemul justiţiei afectează principiul independenţei justiţiei
Generalul Alexandru Grumaz: Ceea ce se întâmplă la ora actuală cu Wagner este o pregătire a preluării în totalitate a părţii militare a Africii
Exclusivități Radio România 01 August 2023, 09:06

Generalul Alexandru Grumaz: Ceea ce se întâmplă la ora actuală cu Wagner este o pregătire a preluării în totalitate a părţii militare a Africii

Generalul Alexandru Grumaz a comentat, pentru Radio România Actualități, implicațiile loviturii de stat din Niger.

Generalul Alexandru Grumaz: Ceea ce se întâmplă la ora actuală cu Wagner este o pregătire a preluării în totalitate a părţii militare a Africii