Executivul şterge peste un miliard de lei din datoriile industriei de apărare.

Decizia, parafată în acordul cu Fondul Monetar Internaţional, era necesară în contextul tensiunilor geopolitice din regiune.

Nu vor fi şterse decât datoriile către bugetul de stat, iar obligaţiile datorate la asigurări sociale şi sănătate rămân la acelaşi nivel.

Ministrul Economiei, Cosntantin Niţă, despre ştergerea datoriilor industriei de apărare, într-un interviu în exclusivitate pentru Radio România Actualităţi, acordat Magdei Zăvoianu.

Constantin Niţă: Operatorii economici din industria de apărare înregistrează arierate bugetare şi datorită acestui lucru nu există surse de finanţare pentru stingerea acestor obligaţii, mai ales la stat. În al doilea rând, actualul context regional geopolitic impune întărirea capacităţii de apărare a ţării prin acţiuni imediate de redresare economico-financiară a acestor operatori economici. Prin urmare, atât din punct de vedere financiar, dar şi din punct de vedere organizatoric, conform strategiei naţionale de securitate, este nevoie să abordăm această chestiune cu maximă responsabilitate. Din acest motiv, Guvernul a adoptat această ordonanţă prin care numai întreprinderile care sunt cu acţionariat sută la sută al statului, numai acelea beneficiază de această ordonanţă şi bineînţeles că aceşti operatori care înregistrează datorii la bugetul de stat. Sigur că acest lucru va determina cu siguranţă o nouă reaşezare a acestor unităţi în spectrul economic românesc, vor putea să intre pe criterii de eficienţă şi sigur, vor putea să vândă produse strategice atât în România cât şi la export.

Magdalena Zăvoianu: Despre ce companii este vorba, domnule ministru?

Constantin Niţă: Sunt 15 companii: Tohan, Carfil, Metrom, Uzina Mecanică Cugir, Uzina Mecanică Plopeni, Sadu, Mija, Moreni, ş.a.m.d..

Magdalena Zăvoianu: Mai au volum mare de activitate?

Constantin Niţă: Au volum de activitate pentru că au şi export, au şi produse la intern, mai puţin până acum la intern, dar cu ajutorul guvernului sper ca în semestrul doi să se reglementeze şi producţia pentru intern. Din punct de vedere organizatoric, acolo unde vom constata că unele unităţi nu mai sunt viabile din punct de vedere economic, vor trebui să fie fie desfiinţate, fie comasate, în aşa fel încât să realizăm câteva complexe din acestea industriale care să fie eficiente din punct de vedere economic. Rămân numai datoriile comerciale, cele /în/ care, sigur, statul nu poate să se implice, având în vedere că, aşa cum vă spuneam, aici statul este acţionar majoritar. Încercarea noastră este aceea de a repune aceste unităţi pe criterii financiare de a putea fi finanţate de către bănci, deci de a putea accesa fonduri, credite bancare, în aşa fel incât să-şi poată relua procesul de fabricaţie.

Magdalena Zăvoianu: Există anumite înţelegeri în ceea ce priveşte producţia viitoare ale acestor companii de stat?

Constantin Niţă: Unele din aceste companii au deja contracte de export, au trait şi până acum. Sigur, nu au asigurată producţia necesară la întreaga capacitate, altele, însă, merg destul de prost, şi atunci o să vedem după o analiză serioasă ce putem face cu ele. Ei au şi o producţie civilă. Aceste unităţi merg şi pe producţia civilă şi pe cea militară, strategică, dar aceste datorii sunt aferente numai producţiei militare.

Magdalena Zăvoianu: Iar aceste datorii istorice se şterg de către Guvern, din fondul de rezervă al Guvernului, al statului... Cum?

Constantin Niţă: Nu, nu, sunt datoriile, obligaţiile bugetare pe care aceste unităţi le aveau către ANAF: impozite pe profit, tot felul de impozite care sunt plătite la Finanţe.

Magdalena Zăvoianu: Şi ele nu se duc în deficit?

Constantin Niţă: Această ordonanţă şi toate calculele au fost făcute împreună cu cei de la Ministerul de Finanţe, evident. Asta nu înseamnă că de acum managerii acestor unităţi trebuie să stea liniştiţi că mai vine statul încă o dată şi mai sterge datoriile, nu. Îi asugur că vor trebui să pună mâna serios pe muncă.

Monitorizare text: Agenţia de presă RADOR