Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Andrei Marga, ministru de externe

AUDIO Normalizarea relaţiilor cu Rusia, după accentele retorice care au fost, este în beneficiul României.

Andrei Marga, ministru de externe

Articol de Carmen Gavrilă, 16 Mai 2012, 10:24

Carmen Gavrilă: Ce şanse sunt să convingem Olanda că nu este nicio problemă cu graniţele noastre, că pot fi de acord cu aderarea noastră la Spaţiul Schengen şi, dacă răspunsul va fi pozitiv, în ce măsură va mai fi el valabil după alegerile din toamnă, din Olanda, care ar putea să aducă mai mulţi parlamentari de extremă dreapta?

Andrei Marga: În momentul actual, este mai bun decât înainte, în ceea ce priveşte şansele României de a accede în Schengen. De ce spun asta? Pe de o parte, contactele s-au îndesit, pe lângă faptul că astăzi am discutat cu ambasadorul Olandei, ieri am discutat la Bruxelles cu ministrul de externe al Olandei, domnul Rosenthal, şi domnia sa m-a asigurat că, ca ministru de externe, va interveni pentru a se grăbi accesul complet al României la Schengen.

Audio: Interviul integral cu Andrei Marga

Carmen Gavrilă: Dar în ce măsură vor mai fi valabile aceste contacte, dacă se va schimba compoziţia guvernului?

Andrei Marga:
Mai adaug un fapt, şi anume preşedintele grupului parlamentar liberal şi democrat din Parlamentul Europei, domnul Verhofstadt, un foarte prestigios lider belgian la origine, aparţinând de asemenea familiei liberale, s-a angajat ieri în discuţia pe care am avut-o că va interveni şi dânsul personal în favoarea României pe lângă autorităţile din Olanda. Dacă luăm în seamă aceste contacte, atunci premisele sunt mai bune. Dacă alegerile vor da o distribuţia sau alta Parlamentului Olandei, este greu să spunem la această oră, dar, repet, eu sper că putem convinge până atunci prin faptele noastre, prin realităţile din România că merităm acest credit.

Carmen Gavrilă: Domnule ministru, aţi fost acuzat că veţi da o tendinţă pro-estică politicii externe româneşti. De mulţi ani se orbeşte despre a avea o relaţie pragmatică cu Rusia, dar nu prea am văzut rezultate până acum. Economic, relaţia dintre România şi Rusia a cunoscut nişte îmbunătăţiri în ultima vreme, numai că sunt, mai degrabă, în avantajul Rusiei. Iată, avem din ce în ce mai mulţi ruşi pe piaţa energetică românească, însă afaceri româneşti în Rusia sunt foarte rare.

Andrei Marga: Trebuie să spunem foarte responsabil că direcţia o stabileşte Parlamentul, dar direcţia este bine aşezată. România este parte a UE, România este parte a NATO şi relaţiile ei prioritare se îndreaptă spre Statele Unite ale Americii, spre UE, în mod firesc, spre ceilalţi parteneri strategici ai ei. Deci, nu se pune problema unei schimbări de direcţie. Mai trebuie să adaug, profitând de întrebarea dumneavoastră, că nu m-a întrebat nimeni vreodată care este politicianul meu preferat.

Carmen Gavrilă: : Dacă v-aş pune eu această întrebare...

Andrei Marga
: Dacă mi-aţi pune-o, atunci, sigur, am admirat, pot să vă spun, fiind şi la studii în Germania ceea ce făcea, felul în care gândea Helmuth Schmidt, o personalitate, cum să spun, nu numai calificată să ia decizii, nu numai calificată în domeniul economic, în domeniul strategic, ca şi personalitate eminamente reflexivă. La această oră, să spunem, literatura internaţională se alimentează de pildă din analizele lui privind schimbarea lumii. Pot să iau şi modele şi din generaţia mea - nu? - în definitiv e generaţia care l-a dat pe preşedintele Statelor Unite, Clinton, pe cancelarul german Schroeder şi aşa mai departe.

Carmen Gavrilă: Pentru că l-aţi menţionat pe cancelarul Schroeder, iată că ne reîntoarcem la Rusia.

Andrei Marga: Ceea ce eu am spus se referă la împrejurarea că, de pildă, nu folosim suficient ca ţară, ca români, piaţa rusă pentru exporturile produselor noastre. Aceste exporturi sunt totuşi prea mici în schimburile economice. Rusia îşi dezvoltă prezenţa cu exportul propriu pe piaţa românească, România îl dezvoltă mai puţin.

Carmen Gavrilă: E lucru ştiut că în ce priveşte Rusia, întotdeauna înainte de pasul economic trebuie să fie pasul politic.

Andrei Marga: Acum trebuie să spun din capul locului pentru a risipi neînţelegerile: un pas în cooperarea economică nu înseamnă un pas într-o cooperare ideologică. România are coordonatele stabilite. Nimeni nu-şi face iluzia în lume, nimeni care este raţional, că aceste coordonate sunt volatile. Nici vorbă. Ele sunt coordonate solide, România este încadrată în sistemul occidental. Acesta este fundamentul politicii externe româneşti şi la această oră şi cu oricine, inclusiv persoana mea, este destul de responsabil încât să meargă pe această linie. Acum o, aş spune, normalizare a relaţiilor cu Rusia, după accentele, mă rog, retorice, care au fost, după părerea mea este în beneficiul României. Sigur, România are ca teren de export Uniunea Europeană, se înţelege, şi acesta este un mare avantaj, dar uneori noi nu putem concura pe piaţa europeană cu destul succes. Piaţa rusă în continuare se oferă, şi alte pieţe dacă vreţi, piaţa Kazahstanului, piaţa Ucrainei, piaţa Chinei - de ce nu? Sigur, noi trebuie să folosim şi aceste pieţe. De aceea, una din preocupările noastre la minister este şi aceea de a vedea şi diplomatic ce se poate face pentru ca aceste relaţii să capete o nouă dimensiune.

Carmen Gavrilă: Ce se poate face diplomatic?

Andrei Marga: Diplomatic trebuie acum, sigur, această discuţie, ea a fost prea redusă în ultimii ani. Doi, noi trebuie să vedem rapid ce şanse de export sunt în Rusia şi ce şanse de investiţii. Noi trebuie să vedem apoi cum folosim potenţialul energetic al Rusiei; pe de altă parte, şi în domeniul educaţiei este de mult un acord, de pildă de echivalare a diplomelor. El a fost complementat cu protocoale ministeriale privind cooperarea în educaţie. Şi aici, trebuie spus, Rusia este la ora actuală parte a spaţiului universitar european stabilit la Bologna în 1999. Noi, operăm ca ţară, membră a Uniunii Europene înăuntrul perspectivei sau din perspectiva Uniunii Europene. Uniunea Europeană, se ştie prea bine, pregăteşte un nou acord de cooperare cu Rusia. Acordul care este acum în funcţiune este din '97 şi se cere actualizat. Între timp, Rusia a făcut câţiva paşi - a intrat în Organizaţia Mondială a Comerţului, deci se obligă să respecte regulile World Trade Organisation. Desigur, ca să fim foarte lucizi, sunt şi probleme. Rusia, sub conducerea preşedintelui Vladimir Putin, a hotărât să constituie o organizaţie economică în Eurasia. Uniunea Europeană şi noi, fireşte, suntem de acord să se constituie o organizaţie regionale. Nu e nicio limitare în această privinţă. Sunt doar două condiţii puse şi de Uniunea Europeană, şi de noi: prima, aceste organizări economice, aceste entităţi economice să se bazeze pe regulile de la World Trade Organisation, care includ între altele independenţa statelor care iau decizia de participare. A doua condiţie - aceste organizări economice nu trebuie să fie îndreptate împotriva Uniunii Europene, pentru că sunt îndreptate atunci şi Uniunea Europeană, şi noi ne vom spune părerea şi ea se poate anticipa care este. În general, însă, trebuie spus, nu doar din punctul nostru de vedere ca ţară, dar şi din al Uniunii Europene - atunci când se abordează politica externă, trebuie renunţat la a privi, pe această politică, cu ochelarii obţinerii de sfere de influenţă şi trebuie trecut la consideraţiile externe, la promovare, evaluări.

Carmen Gavrilă: Cel pe care l-aţi numit prieten, Vladimir Filipov, fost ministru al educaţiei în Rusia, este colonel în Serviciul de Informaţii Externe al Armatei Ruse şi a ieşit din graţiile preşedintelui Putin, conform informaţiilor preluate în presa română din "Jurnalul de Chişinău". Cum comentaţi?

Andrei Marga: Nu cunosc, cum să zic, ascendenţa profesorului Vladimir Filipov, n-am nicio cunoştinţă despre apartenenţa lui. Pot să spun două lucruri însă: 1. cu Vladimir Filipov am cooperat, amândoi fiind miniştrii educaţiei, pentru a elabora acordul de echivalare a diplomelor între România şi Federaţia Rusă, acord care s-a semnat sub privirile lui Vladimir Putin, atunci prim-ministru al Rusiei, şi ale primului ministru al României de atunci, Radu Vasile. Deci de acolo îl cunosc, ca să fiu clar, pe Vladimir Filipov. 2. Vladimir Filipov este o personalitate cu prestigiu nu numai în lumea academică internaţională, ci şi în lumea politică. El a fost avut în vizor şi pentru funcţii înalte în cadrul sistemului Naţiunilor Unite, pentru funcţii chiar foarte înalte. L-am reîntâlnit, pot să vă spun, în multe reuniuni internaţionale, dar în ideea de a spijini o dezvoltare a universităţilor noastre şi în conexiune cu Rusia şi de a atrage studenţi din această parte a lumii, de a realiza cooperări. Cât a fost posibil, noi am cooperat ca oameni maturi; în rest, asupra identităţii lui, asupra apartenenţei lui, nu mă pot pronunţa.

Carmen Gavrilă: Domnule ministru, poate fi Germania o poartă spre Rusia şi politic şi economic pentru noi, pentru români, dat fiind că dumneavoastră aveţi strânse legături în Germania şi chiar vi s-a atribuit meritul pentru vizita cancelarului Angela Merkel la Cluj?


Andrei Marga: Trebuie spus, în politica externă europeană, axioma de la care trebuie plecat este unitatea ţărilor din Uniunea Europeană. Evident că Germania este într-un fel deschizătoare de drumuri, adică fiind cu totul fidelă se înţelege, cu totul integrată în Uniunea Europeană, ea fiind unul din actualii mari al Uniunii Europene. Germania şi-a dezvoltat cooperări economice tot mai ample cu Rusia. Eu cred că dacă o ţară ca Germania procedează în acest fel noi nu avem motive să nu procedăm la fel, adică să extindem cooperarea economică, cooperarea şi în alte domenii, discuţiile pe orice plan cu Rusia. Într-un fel, e o bătălie în lume pentru pieţe. Orice om cu capul pe umeri ştie bine că dacă vrem o Europă asigurată la frontiere, dacă vrem o Europă pacifică, o Eruopă care să se dedice propriei prosperităţi, o relaţie normală, o relaţie pacifică, o relaţie de cooperare cu Rusia este indispendabilă.

Carmen Gavrilă: Va fi Germania mai prezentă în România în mandatul dumneavostră? Şi va fi România mai aproape de Germania în politicile europene?

Andrei Marga: Prezenţa germană în România dintr-un punct de vedere este la un nivel corespunzător. Ceea ce ne trebuie după părerea mea din Germania ca şi din Statele Unite ale Americii, să fim foarte clari este o mai mare prezenţă investiţională. Ne trebuie şi investitori de mare anvergură pe lângă cei care sunt. Noi ar trebui să conectăm cercetarea noastră tehnologică mai bine şi cu Germania şi cu Franţa şi cu Anglia şi cu Statele Unite şi cu alte ţări. Prezenţa noastră în Germania, după părerea mea trebuie rapid să rezolve problema imaginii României din Germania. Imaginea este într-o stare cam critică trebuie să spun, televiziunile germane prezintă România în mod frecvent cu lucruri nu prea plăcute - accidente, rromi în situaţii dificile şi aşa mai departe.

Carmen Gavrilă: În acest moment în Uniunea Europeană sunt mai multe curente de idei, mai multe filosofii politico-economice. Germania este reprezentanta unui anumit tip de filosofie politico-economică. Ne vom apropia noi, România, mai mult de tabăra condusă de Germania?

Andrei Marga: Să nu privim ca fiind antagonice politica de austeritate, aşa cum e gândită în Germania şi politica de creştere economică, aşa cum e de pildă acum reprezentată de Franţa. Personal, cred că cele două politici vin la un acord şi, în practica germană, ele sunt un acord. Germania a propus politica de austeritate din multe raţiuni pe care le putem analiza, dar din una în mod precis şi sigur: dacă o ţară din Uniunea Europeană are dificultăţi financiare, ea se repliază şi cere ajutor. Ajutorul vine de la Germania, care e într-o formă mult mai bună. Germania a propus politica de austeritate, adică de luare sub control a cheltuielilor în raport cu veniturile pentru a evita situaţia în care Germania trebuie mereu să intervină, să dea bani, iar dacă nu dă, vine criticată, cum s-a întâmplat - ştim - foarte recent, dar Germania, în practica ei şi guvernamentală, combină politica austerităţii împotriva creşterii. Dovadă: Germania a avut creştere economică şi are şi la această oră şi ea acum e într-o formă economică, dincolo de dificultăţile care sunt, bună, poate mai mult decât bună şi de aceea cred că, mai ales că acum vine şi argumentarea franceză, odată cu preşedintele Hollande, e clar că se va accentua nevoia corelării celor două politici, nevoia punerii în acord a celor două politici. De aceea, nu cred că vor mai fi multă vreme două tabere. Şi acum şi în practica de la noi guvernul este, evident, pe de o parte, preocupat să aibă o situaţie financiară sănătoasă, adică o execuţie financiară la nivelul ţării sănătoasă, dar, pe de altă parte, să asigure creşterea economică cât se poate de rapid. Creşterea economică e soluţia veritabilă şi de aceea a fost, după părerea mea, o eroare faptul că, în ultimii ani, totul a mers pe austeritate şi prea puţin pe creştere. Or, creşterea este indispensabilă. Austeritate, sigur, înseamnă, înainte de toate, să pui cheltuielile sub controlul veniturilor, să nu faci cheltuieli excesive. Evident că Germania a luat şi ea nişte măsuri de reducere a cheltuielilor, dar, de pildă, Germania nu s-a repezit în salarii, nu s-a repezit în pensii. O să vă dau un exemplu: Germania a redus cheltuielilor la - cum spuneau ei - la formularistica birocratică, ca să traduc, care au însemnat o economie de un miliard şi ceva de euro. Aici trebuie spus, vizavi şi de contextul românesc în care au fost multe discuţii, dacă liberalii sunt compatibili cu social-democraţii. Să ne uităm lucid. Nu noi inventăm o coaliţie de această natură politică. Germania a avut în faţă coaliţia creştin-democrată şi cea democrată, care a funcţionat optim. După părerea mea, aceasta e explicaţia politică a faptului că Germania nu a alunecat în criză.

Carmen Gavrilă: Se vorbeşte foarte mult la noi despre China, dar nu vedem rezultate. În continuare, China este undeva pe locul 30 în topul investitorilor străini. Cum poate un ministru de externe să remedieze situaţia?

Andrei Marga: Relaţia cu China e foarte importantă pentru dezvoltarea României. China are capacitatea de a investi. Din păcate, investiţiile chineze au venit spre România, dar aici nu au putut prinde rădăcini. China a venit cu capital şi pentru autostrăzi în România, dar, datorită unor dificultăţi birocratice cred eu, până la urmă, s-a realizat prea puţin. China a venit să cumpere fabrici de hârtie, de pildă, din România. Până la urmă, birocraţia a împiedicat şi ştiu că, în urmă cu două luni, s-a blocat ceva, dar China trebuie stimulată - cred eu - de către noi, ca români, să vină aici.

Carmen Gavrilă: China este un gigant, dar - spun unii - un gigant cu picioarele de lut. Acest lut se vede în detalii uneori. Vă dau un exemplu. La capitolul infrastructură rutieră şi feroviară, chiar îi vrem pe chinezi în România? De ce vă pun această întrebare? În Polonia, invidiată pentru masivele investiţii chineze, iată, acum, presa poloneză vorbeşte despre probleme cu calitatea unor drumuri, iar din China vin mereu ştiri despre prăbuşiri de poduri, deraieri de trenuri şi aşa mai departe.

Andrei Marga: Trebuie spus şi aici, China este atât de mare încât se întâmplă tot felul de evenimente de acest fel, dar Polonia continuă totuşi să coopereze cu China în materie de construcţii de autostrăzi. Cine a fost în China şi a văzut ce s-a făcut în materie de legare a nordului cu sudul, estul cu vestul, pe căi ferate, dacă aţi lua acest exemplu, rămâne uimit de construcţiile şi de trenurile puse în mişcare şi de viteza acestora. China cu siguranţă are tot spectrul de posibilităţi, dacă vrem, şi de a face ceva excelent şi de a face ceva care încă este mai puţin competitiv, şi asta chinezii o spun cu toată onestitatea.

Carmen Gavrilă
: Aţi insistat pe rezultate concrete din parteneriatele strategice. Ce înseamnă asta, de exemplu, în relaţie cu SUA?

Andrei Marga: Ţinta unei prezenţe economice americane semnificative puternice în România este chiar în documentele care s-au semnat cu SUA.

Carmen Gavrilă: Dar cum să fie stimulate, pentru că tot timpul auzim asta, trebuie să stimulăm, trebuie să încurajăm, dar cum, concret?

Andrei Marga
: Pot să vă evoc, după discuţii cu parteneri americani chiar recente, cum văd ei şi care sunt barierele, pentru că aici trebuie depăşite nişte bariere. Birocraţia care este în ţară, birocraţia aprobărilor este terifiantă şi descurajează de la început investitorii. Ceea ce se cere şi de către americani şi de către alţi parteneri este o anumită stabilitate legislativă. Din păcate, la noi, ştim bine, s-au schimbat legi, unele la trei săptămâni, ori aceasta nu se întâmplă în alte sisteme. Şi, în sfârşit, o anumită predictibilitate a politicii economice.

Carmen Gavrilă: A intrat în discuţie un parteneriat strategic cu Israelul. Când anticipaţi că ar putea fi semnat şi cum veţi echilibra acest demers cu relaţia cu statele arabe?

Andrei Marga: Parteneriatul strategic cu Israelul este în mişcare deja. Sigur, politica externă a României merge pe această idee, de a avea relaţii cu toate ţările din regiune. Chiar adineauri a fost la mine ministrul de externe adjunct al Arabiei Saudite şi am avut o discuţie foarte bună pe ideea de a mări prezenţa Arabiei Saudite cu investiţii în economia românească, de a mări trimiterea de studenţi la Medicină din Arabia Saudită la Medicină în România, de a avea oricum relaţii de cooperare şi economică şi politică extinse cu Arabia Saudită.

Carmen Gavrilă: Puteţi avansa un termen aproximativ pentru o eventuală finalizare a Parteneriatului strategic cu Israelul sau este prematur?


Andrei Marga: Se va discuta problema cu ocazia vizitei pe care am onoarea să o fac în Israel în 29-30 mai şi eu cred că până în toamnă aceste lucruri sunt consacrate de documente, Parteneriatul strategic, mă refer în primul rând, şi puse în mişcare pe terenul cooperării.

Carmen Gavrilă: Ce se va întâmpla cu proiectul de lege avansat în mandatul dlui Baconschi, privind votul prin corespondenţă pentru românii din străinătate şi dacă aveţi în plan alt proiect?

Andrei Marga: Votul prin corespondenţă a suscitat multe discuţii, date fiind şi declaraţii ale iniţiatorului privind efectivul de voturi pe care le aduce. O declaraţie nepotrivită. Fiecare cetăţean votează autonom potrivit conştiinţei şi voinţei lui, încât nu poţi ştii aprioric câţi vor vota pentru un partid sau altul, deci acesta este un fapt. Dar proiectul acesta de lege care prevede votul prin corespondenţă a fost retras între timp de la parlament, chiar de fostul guvern. El a întâmpinat, se ştie prea bine, opoziţie, din câte îmi amintesc UDMR s-a opos acestui proiect şi în acest moment, dacă este să se recurgă sau nu la votul prin corespondenţă este în seama unei eventuale iniţiative. Deocamdată nu există o iniţiativă nouă în materie. În legătură însă cu votul prin corespondenţă ca atare, noi trebuie să spunem simplu: cetăţenii trebuie sprijiniţi să poată vota conform conştiinţei şi voinţei lor, iar votul acesta trebuie adăugat imediat, trebuie să se regăsească în voturi, dar trebuie prevenită situaţia în care se poate falsifica în vreun fel votul. În definitiv, să fim clari, nu forma votului contează, dacă votul redă cu acurateţe voinţa politică a celor care sunt implicaţi.

Toni Greblă: Secţiile de votare sunt delimitate şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente
Exclusivități Radio România 15 Martie 2024, 10:02

Toni Greblă: Secţiile de votare sunt delimitate şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente

Judecătorul Toni Greblă, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, a vorbit despre etapele organizării alegerilor, la...

Toni Greblă: Secţiile de votare sunt delimitate şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente
Siegfried Mureşan: Aderearea completă a României și Bulgariei în Schengen va fi inclusă în programul de lucru al Comisiei Europene
Exclusivități Radio România 08 Martie 2024, 09:20

Siegfried Mureşan: Aderearea completă a României și Bulgariei în Schengen va fi inclusă în programul de lucru al Comisiei Europene

Eurodeputatul Siegfried Mureşan, vicepreședintele grupului PPE, a declarat, pentru RRA, că obiectivul de aderare completă a...

Siegfried Mureşan: Aderearea completă a României și Bulgariei în Schengen va fi inclusă în programul de lucru al Comisiei Europene
Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale
Exclusivități Radio România 08 Ianuarie 2024, 10:39

Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale

Ministrul Sănătății spune că, la nivel central, se va reuși deblocarea unor memorandum-uri pentru ocuparea posturilor atât în...

Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale
Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an  mai complicat şi mai periculos decât 2023
Exclusivități Radio România 03 Ianuarie 2024, 09:55

Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an mai complicat şi mai periculos decât 2023

RRA: "Apel matinal" - Invitat: Alexandru Lăzescu, profesor universitar şi analist politic RADIO ROMÂNIA...

Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an mai complicat şi mai periculos decât 2023
Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații
Exclusivități Radio România 01 Noiembrie 2023, 09:29

Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații

Mesajul premierului Marcel Ciolacu transmis postului public de Radio cu prilejul împlinirii a 95 de ani de activitate.

Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații
Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei
Exclusivități Radio România 06 Octombrie 2023, 10:43

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei

RRA: "Apel matinal" - Invitat: Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (6...

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei
Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată
Exclusivități Radio România 12 Septembrie 2023, 09:38

Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată

Consiliul Concurenţei are suspiciuni că băncile nu-şi lasă clienţii să îşi refinanţeze creditele la dobânzi mai bune.

Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată
Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară
Exclusivități Radio România 05 Septembrie 2023, 16:44

Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară

Ministrul Educației , Ligia Deca, a declarat, la Radio România Actualități că va fi gândit un sistem, în aşa fel încât atunci...

Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară