Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Anca Boagiu, ministrul Transporturilor

"Deci nu-i poţi cere performanţă nici călătorului, nici mărfii câtă vreme nu-i dai infrastructura pe care să circule. Şi ca să aibă o infrastructură bună trebuie să investeşti în ea".

Anca Boagiu, ministrul Transporturilor

Articol de Silvia Ilieş, 06 Martie 2011, 08:25

Realizator: Ediţie specială la RADIO ROMÂNIA, invitat special Anca Boagiu, ministrul transporturilor şi infrastructurii. Bine aţi venit la noi!


Anca Boagiu: Bine v-am găsit!


Realizator: Cele mai puţine fonduri structurale şi europene au fost accesate de zona transporturilor. Autostrăzile României au câţiva kilometri, maxim de ordinul sutelor, majoritatea până în 50 de kilometri şi în comparaţie cu Ungaria, spre exemplu, de două ori şi jumătate mai mică decât noi, de patru ori mai multe autostrăzi. Nici anul acesta nu vom merge la mare pe austostradă. Aţi anunţat că Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii ar putea rezilia contractul cu compania franceză Colas, care de doi ani refuză să facă ceva. Mulţi salariaţi ai regiilor din subordinea dumneavoastră rămân fără loc de muncă, asta după ce în ultimii ani au avut loc şapte restructurări ale regiilor autonome. Pornesc de aici, doamnă ministru, cu întrebări legate de actualitatea la zi şi ceea ce a apărut în ziarele de ieri şi astăzi. Să începem cu autostrăzile: cum mergem la mare?


Anca Boagiu:
În primul rând, vă mulţumesc pentru întrebare, pentru că, în ciuda faptului că din nefericire sau din fericire poate, împreună cu echipa mea, am intrat în acest minister abia acum şase luni, putem să ne bucurăm, pot spune astăzi, că deja programul de autostrăzi a fost lansat şi, iată, deja suntem în evaluare începând de astăzi. Ieri s-au terminat deschiderile de oferte. Discutăm despre 283 de kilometri de autostradă situaţi pe Coridorul IV paneuropean, o bucată... Sunt practic tronsoanele de la Nădlac-Arad, Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva, Deva-Orăştie, Orăşti-Sibiu, toate, aşa cum spuneam, situate pe coridorul paneuropean şi toate ducând la o creştere a ratei de absorbţie. Este, practic, cea mai mare deschidere de oferte pe care Ministerul Transporturilor a avut-o până în prezent, discutăm de circa 1,7 miliarde de euro. Pe lângă lucrul acesta, am avut anterior deschiderea pe o parte din centurile ocolitoare, un proiect de 500 de milioane de euro, unde cu mândrie putem spune că am făcut economie de circa 230 de milioane de euro. Deci iată că ministerul se mişcă şi că se poate. Dar toate lucrurile acestea au fost posibile pentru că am stabilit nişte principii de la bun început: să cheltuim banii eficient, şi atunci am introdus standarde de cost, am schimbat procedurile, am schimbat legea exproprierilor, care deseori era un motiv aş spune unul chiar fals pentru unii din constructori, ca să lenevească pe proiecte şi doar să facă cereri suplimentare de preţuri. Una peste alta, am stabilit clar că cine nu respectă regula trebuie să plece acasă. Şi dacă ajungem la această regulă şi mi-aţi pus întrebarea legată de Constanţa, aici v-aş contrazice, noi vom circula către Constanţa... Declaraţia mea făcută şi pe care mi-o menţin este aceea că vom da în exploatare această autostradă, ceea ce nu înseamnă că o şi recepţionăm. De la bun început am fost foarte rezervată discutând despre autostradă, pentru că din prima zi am avut feelingul că ceva e în neregulă cu această autostradă şi s-a şi adeverit acest sentiment al meu, pentru că din nefericire avem de-a face cu una dintre companii care, pe tronsonul Cernavodă-Medgidia, practic se joacă un pic de-a şoarecele cu pisica şi are o singură cale, aceea de a renunţa de bunăvoie sau noi să reziliem acest contract şi să-l relicităm. Ceea ce nu înseamnă că nu avem deja pregătite variantele alternative, în vreme ce contractul acesta va fi relicitat. De ce vrem să reziliem? Pentru că vreau să înţeleagă şi ascultătorii noştri că lucrurile nu mai pot să meargă aşa cum unii s-au învăţat. Discutăm despre o soluţie foarte dificilă, tehnic vorbind. Aveau pasaje, aveau viaducte, ea s-a modificat, a devenit o soluţie mult mai facilă, bazată pe umplutură de pământ. Dacă schimbăm soluţia şi înseamnă în costuri bani mult mai puţini şi compania îmi spune "Îmi dai, în primul rând, 8 milioane, că am zăcut ca o moluscă pe contractul ăsta până acum şi nu am făcut nimic" - după care - "să ştii că nu termin proiectul până în 2013", deşi lucrările sunt mult, mult mai uşoare", atunci eu nu înţeleg decât că nu vrei să lucrezi. Şi toate negocierile de până acum au eşuat. Din punctul de vedere al ministerului, e singura soluţie, rezilierea lui şi mergem mai departe cu altă companie, care îşi doreşte să lucreze.


Realizator: Este vorba de 20 de kilometri de autostradă şi contractul e în valoare de 224 de milioane de euro şi firma a câştigat acest tronson din 2008. Iată, sunt trei ani.


Anca Boagiu: Da, ei au invocat probleme legate de descărcările arheologice, probleme legate de partea de exproprieri. Bun, legislaţia pe exproprieri s-a modificat, pot să anunţ astăzi în premieră că ieri a trecut prin guvern ultima hotărâre de guvern, cu ultimele tronsoane care urmau să fie expropriate pe traseul autostrăzii. Deci, practic, mai este o lună de zile şi putem spune că a fost expropriat tot terenul, de la Bucureşti până la Constanţa nu mai există nici cea mai mică problemă. Au invocat probleme legate de descărcările arheologice, avem propria echipă de arheologi şi sperăm ca la sfârşitul lunii martie să ne prezinte descărcarea arheologică pe întregul tronosn, dar câtă vreme noi, stat, ne facem datoria şi mişcăm lucrurile şi arătăm că guvernul a pus bani suplimentari în bugetele CNADR pentru a plăti lucrările executate şi pentru a asigura finanţările pe perioada următoare, nu pot să accept că o companie îmi spune "Nu vreau să lucrez şi mie trebuie să mai îmi dai şi bani în plus, trebuie să mai îmi dai şi nişte extens[Anca Boagiu-continuare]: Din nefericire - şi o spun, din nou, prima dată public - datoriile pe care le-au acumulat societăţile de cale ferată, toate, astăzi cumulează circa 1% din PIB. Şi ele...


Realizator:
Cum s-a ajuns aici, totuşi?


Anca Boagiu: S-a ajuns printr-un management defectuos, s-a ajuns, de ce nu, prin foarte multe interese private, şi aici intră şi managementul...


Realizator: Care fac presiuni la...


Anca Boagiu: ...intră şi sindicatele, intră şi toţi cei care...


Realizator:
...adresa executivului, /tot/ nu se poate face nimic?


Anca Boagiu: Ba, da, se poate face, dar trebuie să vrei să faci. Presiuni nu se... nu putem vorbi despre presiuni. Este, dacă vreţi, un circuit, care s-a consolidat de-a lungul anilor şi eu m-aş /raporta/ la angajaţii din sistem, nu m-aş raporta la comentarii pe care le fac la nivel de leadership, pentru că eu le-am cerut de la bun început să fie parteneri în procesul de restructurare. Le-am cerut să ne dea propuneri, să lucreze cot la cot cu magementul. Şi surpriza cea mare a fost că nu s-a întâmplat absolut nimic. Calea Ferată trebuie salvată, iar ceea ce menţionaţi dumneavoastră este respectiv scoaterea la licitaţie a acestor pachete de linii neinteroperabile - sunt cele pe distanţele mai scurte. Este una dintre soluţii. Dar nu trebuie să uităm că în momentul ăsta Calea Ferată are o lungime care depăşeşte 20.000 de kilometri. Va rămâne undeva la 14.000 de kilometri pe care vor opera operatori naţionali şi CFR Călători care se va duce pe distanţele lungi. Dar Calea Ferată a pierdut foarte mult trafic, fie că discutăm despre cel de călători, fie că discutăm despre cel de marfă în detrimentul celor de la rutier, cu complicitatea celor din Calea Ferată. Chiar şi acum mă uitam la noul mers de tren pe care şi l-au făcut şi pe care îl vom schimba. De data asta ministerul va interveni în forţă peste ceea ce se întâmplă la nivelul acestor încrengături de sub noi. /Au făcut/ un mers de tren în care cu stupoare constaţi că operatorul privat pleacă din acelaşi loc doar cu vreo zece minute înaintea operatorului naţional şi cu o frecvenţă mult mai mare. Normal că orice călător, în condiţiile în care nu s-a investit deloc în calitatea transportului nici la CFR Călători, nici la CFR Marfă şi nici în infrastructură, călătorul încă utilizator de cale ferată va prefera să plece cu privatul şi să nu plece cu trenul de la stat. De ce se întâmplă lucrurile astea? Pentru că vrem să-i favorizăm pe alţii. Sau simultan pleacă pe rutier autocare care nici măcar nu au dreptul să circule pe distanţe conform legii, pe distanţe atât de lungi şi care fac concurenţă trenului. Bineînţeles că un călator, care are nevoie să ajungă mult mai repede dintr-un loc în altul, preferă să se ducă cu un autocar sau un autobuz, chiar dacă şi ele sunt deseori într-o stare vai de noi, "inventate" a fi apte să circule pe drumurile publice, decât să piardă patru ore, cinci ore cu trenul. De aici ambiţia noastră care se va realiza şi aceasta în acest an. Deja primul tronson de cale ferată a fost lansat în licitaţie. Aici discutăm despre 166 de kilometri de cale ferată care vor fi licitaţi anul acesta. Sunt circa 1,8 miliarde de euro, investiţi în infrastructura de cale ferată şi mai mult decât atât avem şi un program de reabilitare a gărilor, pentru că ele, până la urmă, sunt o poartă de intrare şi din nefericire şi gările arată la fel de jalnic precum arată întreaga infrastructură. Deci nu-i poţi cere performanţă nici călătorului, nici mărfii câtă vreme nu-i dai infrastructura pe care să circule. Şi ca să aibă o infrastructură bună trebuie să investeşti în ea.


Realizator: Vă întreb direct, pentru că e foarte delicată toată această dezbatere publică şi nici nu am suficiente date ca să pot să vă atac din mai multe direcţii. Dar aveţi banii ca să vă realizaţi aceste proiecte pe care, iată, nu mai în 20 de minute aţi spus că vreţi să le faceţi în următoarele luni?


Anca Boagiu: Da, doamnă. Din nefericire, banii au fost şi în perioada anterioară şi o să mă duc doar la un moment în care am constatat că aveam o execuţie bugetară în întreg sistemul din subordinea MTI de 23%. Era undeva în septembrie. Şi m-am înfuriat îngrozitor, pentru că urma o ajustare, să zicem, a bugetului şi am zis, bun, eu mă duc în guvern să mă bat, dar să mă bat pentru ce, câtă vreme voi n-aţi cheltuit banii pe care-i aveaţi la dispoziţie. În tot sistemul am găsit un soi de "lasă-mă să te las". Zăceau facturile prin sertare sau alte lucrări nu fuseseră facturate. Bun, aici sunt două motivaţii./ilapadat/gioan 03-03-2011 15-23 Bun, aici sunt două motivaţii. Una se lega de faptul că unii constructori, ştiind că - li se spunea, pentru că nu era o realitate, li se spunea - că nu sunt bani, atunci preferau să nu factureze, ca să nu se încarce cu TVA, iar la alte lucrări, de ce să nu recunoaştem?, existau facturile, erau ţinute până când deveneau arierate şi, în momentul în care li se plăteau sumele cuvenite de altfel pentru munca prestată de către constructori, li se mai cerea câte un comision. Şi atunci era mai frumos să-l ţii, să-l aduci până în momentul comisionului, decât să-l plăteşti la timp şi să ţii banii, să nu-i cheltuieşti. Asta este, dacă vreţi, din epopeea obiceiurilor proste pe care le-am întâlnit în sistem. Nu vă ascund faptul că este destul de greu să lupţi cu ele, chiar foarte greu uneori, dar asta nu înseamnă că nu pot fi combătute şi, la nevoie, împreună şi cu alte instituţii ale statului, eu cred că trebuie să dispară, pentru că eu ţin foarte mult la recunoaşterea muncii celor din jurul meu, fie că sunt ei constructori, că sunt consultanţi sau că sunt colegii mei din minister sau din celelate companii. Atunci când muncim trebuie să fim recompensaţi pe măsura muncii pe care noi am depus-o. Dar atunci când stăm şi pretindem să căpătăm din ce muncesc alţii, deja nu mi se pare corect şi cred că, nu cred, sunt sigură că suntem incompatibili ca şi gândire şi mod de acţiune.


Realizator: Aţi putut face ceva în ultimele luni cu salariile de-adevăratelea mari care erau în regiile pe care le aveţi în subordine? Sau au rămas neatinse?


Anca Boagiu:
La regii nu... Exceptând-o pe Romatsa, care are un alt regim de salarizare şi nici măcar nu cheltuieşte bani din buget, cheltuieşte bani pe care-i încasează ca urmare a dirijării traficului pentru celelate companii aeriene, salariile se menţin într-o linie cât de cât decentă. Ce pot să vă spun este că am schimbat consiliile de administraţie, le-am făcut mult mai mici, sunt câte şapte reprezentanţiîn consiliul de administraţie. De curând am luat decizia ca patronatele să poată să participe la lucrările consiliilor de administraţie şi să se implice în toate procesele de restructurare şi în toate deciziile pe care le iau companiile, dar ministerul şi direcţiile din minister şi-au recăpătat importanţa pe care o au, pentru că noi nu putem fi responsabili de tot ceea ce fac rău cei din subordinea noastră. Rolul ministerului este acela de a face politici. Şi le-am făcut. Rolul nostru este acela de a asigura finanţare pentru politicile pe care le cerem companiilor să le pună în practică. Şi am obţinut şi toate finanţările, chiar astăzi, înainte de a veni la dumneavoastră, am avut o discuţie foarte dură cu ei, pentru că din nou trenează în execuţia bugetară, ceea ce înseamnă că nu sunt suficient de activi în realizarea proiectelor. Bun, de acord, este iarnă, nu poţi să sapi când este gheaţă pe jos, dar asta nu înseamnă că nu poţi să urgentezi toate procesele de evaluare, semnare de contracte, ca odată cu venirea căldurii să poată să înceapă şi să lucreze. Dar ce cred că este un lucru bun este faptul că ieri, împreună cu ceilalţi colegi din guvern care gestionează fonduri comunitare, am reuşit să convingem întregul guvern că este nevoie ca acei funcţionari care lucrează în echipele de proiect şi care sunt cheia succesului să fie remuneraţi din bugetele proiectelor. Aveam sumele acestea alocate, fac parte din bugetul alocat de Comisia Europeană României, şi noi nu-i foloseam şi îi ţineam pe oameni aceştia de dimineaţa până dimineaţa, să muncească uneori şi 12 ore la salariile pe care din nefericire le au astăzi bugetarii. Această prevedere ieri a trecut de guvern şi cred că stimularea colegilor noştri care fac parte din echipele de proiect proporţional cu performanţa pe care o au în acea echipă de proiect va conduce la un ritm mult mai alert în implementarea proiectelor. Şi nu în ultimul rând, va fi o mare bucurie pentru noi când vom putea să cuantificăm câte locuri de muncă se creează în România şi ce va însemna pentru economia românească intrarea în execuţie a lucrărilor, fie că sunt ele la calea ferată sau la drumuri, pentru ca va însemna un consum foarte mare de materiale de construcţie.


Realizator: Se spune că zona transporturilor a fost totdeauna un sponsor pentru PD, acum pentru PD-L. Nu vă simţiţi într-un fel la mijloc, între interesele de grup ale oamenilor din partid de atâţia ani şi idealurile pe care le aveţi, de a pune pe picioare toate proiectele pe care le-aţi prezentat mai înainte?


Anca Boagiu: Nu ştiu de ce apare această afirmaţie, pentru că, mă rog, cel puţin aşa o văd eu, este nejustificată.


Realizator: Nu apare de la mine, apare din mai multe analize şi ştiţi şi dumneavoastră că circulă pe piaţă de mulţi ani.



Anca Boagiu:Depinde de cine face analizele şi, dacă le face, să îi prezinte pe toţi până în profunzime şi...


Realizator: Eu vă am pe dumneavoastră acum aici, /.../ partea cealaltă.


Anca Boagiu: Până la urmă, cred că trebuie să acceptăm că la un moment dat e cazul să luăm un set de măsuri care să spulbere toate aceste comentarii. Şi nu vă ascund faptul că, uitându-mă la acţiunea din vămi acum, eu consider că este o acţiune extrem de curajoasă, care scoate la iveală până la urmă reţelele care exced şi transcend partidelor politice. Acolo găseşti pe toată lumea, e toată lumea cu toată lumea, pentru că toată lumea a trecut pe la guvernare şi unii nici n-au avut treabă cu partidele politice, doar au avut şi ei vreo piluţă pe undeva şi s-au trezit băgaţi în sistem sau, cum am văzut cu stupoare, li s-au cerut anumite sume şi aşa şi-au ocupat poziţiile. Şi eu am convingerea că nu se întâmplă numai în vămi, cred că dacă începem să /scotocim/ şi prin calea ferată, şi prin port, şi prin aeroporturi, şi prin alte locuri vom mai găsi şi alte astfel de reţele. Dar, în ceea ce ne priveşte, eu cred că cel mai important lucru pe care-l facem acum e acela de a urni aceste proiecte mari de infrastructură. Şi chiar zilele trecute mă uitam pe presa internaţională, este un mare câştig pentru noi şi este un punct pozitiv, pentru că e apreciat pozitiv efortul pe care noi l-am făcut: în perioadă de criză, România a decis să bage bani în infrastructură, înţelegând, de altfel, că fără infrastructură nu poţi să dezvolţi o ţară. E adevărat, e destul de greu, pentru că ritmul este alert, dar sunt optimistă că lucrurile se pot realiza. Poate că sunt prea ambiţioasă şi le vreau 100% şi le vreau perfecte, dar dacă nu eşti ambiţios şi nu vrei perfecţiunea, nu atingi un standard ridicat.


Realizator:
Să înţeleg că dacă în vămi se vorbeşte de o regină, la dumneavoastră în curând veţi ataca regii asfalturilor?


Anca Boagiu: Dacă atacăm regii asfalturilor... Şi aici este o istorie, dacă vreţi, să vedeţi câţi regi ai asfalturilor am putea să definim şi dintre companiile care vin din străinătate, că ăsta e un motiv pentru care...


Realizator: Regele asfaltului?


Anca Boagiu:
...pentru care eu am cerut introducerea standardelor de cost, am şi făcut-o, am schimbat legea exproprierilor, am schimbat legea achiziţiilor publice, am schimbat documentaţia la procedurile de licitaţie şi ne-am întors la procedura FIDIC, care întotdeauna ne asigura multă transparenţă şi control pe întregul proces, până la finalizarea unui proiect. Am făcut acele schimbări care nu vă ascund că mi-au rezultat din rapoartele de control, că întâi am făcut nişte controale, am văzut unde erau punctele slabe şi le-am corectat ulterior prin modificările legislative şi prin măsurile impuse. Aici, dacă ai reguli, lucrurile merg bine. Nu poţi să ieşi din reguli, eşti obligat să le respecţi, pentru că altfel vin celelalte instituţii ale statului, care te întreabă de ce nu le-ai respectat.


Realizator: Doamnă ministru, mulţumim mult pentru participarea la această emisiune! Şi un răspuns, da şi nu: candidaţi pentru o funcţie în conducerea partidului la alegerile viitoare?


Anca Boagiu: Da, cu siguranţă voi candida pentru o funcţie de vicepreşedinte la conducerea partidului şi sincer vă spun că îmi doresc să fiu încă un mandat vicepreşedintele acestui partid, pentru că simt că după 11, de când am intrat în acest partid, şi îmi aduc aminte că atunci când am intrat am spus că voi deveni membră de partid atunci când voi simţi că nu fac partidul de râs, simt că e nevoie ca unii dintre noi, generaţia foarte tânără de atunci, să-şi ia locul pe care-l merită şi să impună regulile pe care ei le cred că sunt cele mai potrivite pentru România de azi.


Realizator: Mulţumesc mult! Mulţumim mult! Stimaţi ascultători, aţi auzit o ediţie specială, invitat special: ministrul transporturilor şi infrastructurii, Anca Boagiu.


Anca Boagiu:
Mulţumesc şi eu!

Interviu realizat de Silvia Ilieş şi difuzat la Radio România Actualităţi, în data de 3 martie 2011

Toni Greblă: Secţiile de votare sunt delimitate şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente
Exclusivități Radio România 15 Martie 2024, 10:02

Toni Greblă: Secţiile de votare sunt delimitate şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente

Judecătorul Toni Greblă, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, a vorbit despre etapele organizării alegerilor, la...

Toni Greblă: Secţiile de votare sunt delimitate şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente
Siegfried Mureşan: Aderearea completă a României și Bulgariei în Schengen va fi inclusă în programul de lucru al Comisiei Europene
Exclusivități Radio România 08 Martie 2024, 09:20

Siegfried Mureşan: Aderearea completă a României și Bulgariei în Schengen va fi inclusă în programul de lucru al Comisiei Europene

Eurodeputatul Siegfried Mureşan, vicepreședintele grupului PPE, a declarat, pentru RRA, că obiectivul de aderare completă a...

Siegfried Mureşan: Aderearea completă a României și Bulgariei în Schengen va fi inclusă în programul de lucru al Comisiei Europene
Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale
Exclusivități Radio România 08 Ianuarie 2024, 10:39

Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale

Ministrul Sănătății spune că, la nivel central, se va reuși deblocarea unor memorandum-uri pentru ocuparea posturilor atât în...

Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale
Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an  mai complicat şi mai periculos decât 2023
Exclusivități Radio România 03 Ianuarie 2024, 09:55

Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an mai complicat şi mai periculos decât 2023

RRA: "Apel matinal" - Invitat: Alexandru Lăzescu, profesor universitar şi analist politic RADIO ROMÂNIA...

Analistul politic Alexandru Lăzescu: 2024 va fi un an mai complicat şi mai periculos decât 2023
Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații
Exclusivități Radio România 01 Noiembrie 2023, 09:29

Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații

Mesajul premierului Marcel Ciolacu transmis postului public de Radio cu prilejul împlinirii a 95 de ani de activitate.

Premierul Marcel Ciolacu: De 95 de ani, postul public de Radio este pentru români sursă de informare și de formare a multor generații
Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei
Exclusivități Radio România 06 Octombrie 2023, 10:43

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei

RRA: "Apel matinal" - Invitat: Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (6...

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Vom avea o continuare a scăderii inflaţiei
Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată
Exclusivități Radio România 12 Septembrie 2023, 09:38

Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată

Consiliul Concurenţei are suspiciuni că băncile nu-şi lasă clienţii să îşi refinanţeze creditele la dobânzi mai bune.

Bogdan Chiriţoiu: Suspectăm un mecanism prin care mobilitatea clienţilor e scăzută, iar concurenţa între bănci este restricţionată
Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară
Exclusivități Radio România 05 Septembrie 2023, 16:44

Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară

Ministrul Educației , Ligia Deca, a declarat, la Radio România Actualități că va fi gândit un sistem, în aşa fel încât atunci...

Ligia Deca, ministrul Educaţiei: Astăzi s-a semnat un plan comun de acţiune pentru siguranţă şcolară