Thomas Holst, reprezentantul companiei petroliere Chevron

"Tehnologiile de forare folosite în România sunt foarte clare. Există tehnologii deosebit de bune, care minimalizează riscul apariţiei oricărui potenţial pericol asupra apelor freatice".

Adăugat: 6 Mai 2014
Ultima actualizare:6 Mai 2014

Politica Romaneasca
Foto: Thomas Holst, reprezentantul companiei petroliere Chevron în România. Fotografie de Alexandru Dolea
trimite pe mail

Reprezentantul companiei petroliere Chevron în România, Thomas Holst, a anunţat, într-un interviu în exclusivitate la Radio România Actualităţi, că au fost începute forările de explorare pentru gazele de şist la exploatarea de la Siliştea Pungeşti în Judeţul Vaslui.

Forajul presupune extragerea de mostre de rocă, ce vor fi apoi analizate pentru a determina existenţa gazelor naturale şi modalitatea de extragere a acestora.

Reprezentantul Chevron a promis că vor fi respectate toate obligaţiile legale europene şi româneşti, iar pânzele de apă freatică din zonă nu vor avea de suferit şi vor fi constant monitorizate.

Pavel Ionescu: Aş vrea sa încep cu ştirea, deosebit de aşteptată şi care tocmai a fost făcută publică, privind faptul că aţi început explorările pentru evaluarea posibilelor rezerve de gaze de şist la Sălişte-Pungeşti, în judeţul Vaslui. Cum au decurs primele foraje, care vor fi paşii imediaţi, care vă sunt obiectivele pe termen scurt?

Thomas Holst: Chevron poate să confirme că activităţile de forare au început la puţul de explorare de lângă satul Sălişte, în comuna Pungeşti din judeţul Vaslui. Aceste foraje au început pe 1 mai, după încheierea tuturor testelor de siguranţă şi de performanţă. Forajul va continua până la atingerea adâncimii ţintă, de aproximativ patru mii de metri. Vor fi făcute diverse măsurători şi vor fi extrase mostre de rocă, pentru a determina dacă gazele naturale sunt prezente şi cum vor putea fi extrase. Prioritatea noastră este să executăm aceste operaţiuni într-o manieră sigură şi responsabilă faţă de mediu, în conformitate cu licenţa care ne-a fost acordată.

Pavel Ionescu: Este foarte important ceea ce spuneţi şi vă propun să ne referim la aceste aspecte puţin mai tîrziu. Vorbind acum de operaţiunea propriu-zisă, vă rugăm să ne spuneţi mai multe despre aşteptările pe care le-aţi avut şi care sunt rezultatele pe care le-aţi obţinut?

Thomas Holst: Va dura între o lună şi două luni până când vom avea primele rezultate. Este, de fapt, perioada în care vom atinge adâncimea ţintă la care trebuie să ajungem. Obiectivul nostru este să prelevăm mostre de rocă, care vor fi apoi analizate, pentru a evalua prezenţa gazelor, dar şi proprietăţile rocii. Şi de-abia atunci vom putea înţelege mai bine potenţialul acestei resurse energetice pentru România.

Pavel Ionescu: Aţi spus cu o altă ocazie că faza de explorare ar putea dura şi până la cinci ani. Este acesta un interval fix sau poate varia?

Thomas Holst: Perioada de cinci ani cuprinde toate etapele de explorare, or, aceasta are două-trei etape. Prima etapă a explorării noastre s-a consumat în a doua jumătate a anului 2011, a fost un studiu geofizic care le oferă oamenilor de ştiinţă o imagine a rocilor aflate sub suprafaţa solului. Apoi a urmat etapa luării permiselor, am interacţionat cu comunitatea locală, căreia i-am explicat operaţiunile. Acum deţinem toate permisele şi am intrat în etapa de forare, care a început, cum vă spuneam, la 1 mai. Şi sperăm ca, pe baza rezultatelor pozitive pe care le vom obţine şi de la alte două sit-uri unde am declanşat operaţiuni de forare, să putem face apoi evaluarea rezultatelor. Acest proces durează aproximativ cinci ani, dar ţineţi cont că am început în 2011.

Pavel Ionescu:  Care sunt estimările în privinţa zăcământului? Au intervenit cumva modificări faţă de evaluarea făcută în 2012 de Departamentul american al Energiei, care estima că România ar putea avea în aşa-numitul Bazin carpatic o cantitate de resurse tehnic recuperabile de aproximativ 600 de miliarde de metri cubi de gaze de şist?

Thomas Holst: Respectăm dreptul oamenilor de a face aceste evaluări preliminare, dar noi considerăm că cel mai important este ca vocea Pământului însuşi să fie ascultată şi facem asta colectând mostre de roci şi bazându-ne apoi evaluarea pe ce găsim în roci. Dar trebuie să spun următoarele: acest proiect privind gazele naturale reprezintă o oportunitate formidabilă pentru România şi pentru judeţul Vaslui. Odată exploatată, poate reprezenta o resursă de carburant cu ardere curată, care s-ar adăuga la securitatea energetică a României. În al doilea rând, reprezintă o investiţie economică importantă pentru România, care creează locuri de muncă oamenilor din judeţul Vaslui. Şi, în al treilea rând, permite judeţului Vaslui să profite de pe urma acestui proiect energetic. Aşa că, de o la o perspectivă locală, la una regională şi apoi naţională considerăm că dezvoltarea acestui proiect oferă nişte avantaje esenţiale.

Pavel Ionescu: Vorbeaţi de locuri de muncă. Câte locuri de muncă vă aşteptaţi să fie create la Pungesţi?

Thomas Holst: Voi vorbi doar din perspectiva a ceea ce avem până acum: este vorba de 56 de locuri de muncă, ocupate de locuitori ai judeţului Vaslui. Sunt funcţii cu salarii bune. De la muncitori la sonda de foraj, la şoferi sau personal de securitate, până la ajutoare de bucătari şi bucătari. Or, pentru oamenii din comunitate este important să aibă locuri de muncă în apropiere de casă.

Pavel Ionescu: Dar 56 de locuri de muncă nu sunt chiar multe.

Thomas Holst: Ţineţi cont că suntem în faza de început a unei exploatări care în industria de gaze sau petrol înseamnă un proiect ce durează de obicei cam 35 de ani. Şi ţineţi cont că suntem foarte la început, iar acest proiect va aduce tot mai multe oportunităţi de locuri de muncă şi tot mai multe investiţii vor intra în România.

Pavel Ionescu: Aş vrea să vă referiţi acum la problema deosebit de importantă pentru oamenii care trăiesc acolo, dar şi pentru mediul înconjurător: siguranţa operaţiunilor pe care le faceţi, dar şi cea cu care trataţi mediul înconjurător. Cunosc motto-ul dumneavoastră: "Fă-o în siguranţă sau deloc", dar aş vrea să explicaţi mai concret ce veţi face la Pungeşti, unde aţi întâmpinat o rezistenţă puternică din partea localnicilor. Care vor fi paşii care îi cuprind operaţiunile de acolo?

Thomas Holst: Mai întâi, trebuie să vă spun că Chevron va respecta legile impuse de Uniunea Europeană şi de România, ghidându-se după cele mai bune practici de forare pe care Chevron le foloseşte în câmpurile petroliere. În aces sens, tocmai am încheiat o evaluare a impactului de mediu, cerută de Ministerul Mediului, care a durat aproximativ opt luni până să fie încheiată şi, în diferite etape, am avut audieri cu comunităţile locale, unde i-am informat pe localnici în privinţa operaţiunilor. În cele din urmă, Chevron a obţinut permisele şi licenţele necesare. Aţi amintit practicile noastre de siguranţă în exploatare, şi acestea două sunt: "Fă-o în siguranţă sau deloc", precum şi "Găseşti întotdeauna un moment în care să acţionezi corect". Pe 8 aprilie, Chevron a găzduit un grup de 35 de jurnalişti, cu ocazia zilei porţilor deschise pentru presă, iar aceşti jurnalişi au putut observa patru puţuri de monitorizare a calităţii apei, care urmăresc calitatea apei înainte, în timpul şi la încheierea operaţiunilor noastre. La acel moment, le-am spus colegilor dumneavoastră că operaţiunile de explorare vor începe în aproximativ două săptămâni, iar noi ne-am mai luat încă o săptămână ca să ne asigurăm că vom fi feriţi de orice incidente. Şi rezultatul culturii noastre privind siguranţa a fost următorul: în rândul companiilor omoloage nouă, Chevron are cele mai bune cifre legate de standarde privind siguranţa, în privinţa zilelor de concedii medicale din accidente de lucru sau a totalului incidentelor înregistrate. Sunt rezultate impresionante şi, pe durata celor cinci ani, suntem încrezători că vom putea să executăm aceste operaţiuni fără niciun fel de incident.

Pavel Ionescu: Localnicii de acolo sunt îngrijoraţi de siguranţa pânzelor de apă freatică. Cât de transparente vor fi operaţiunile dumneavoastră acolo, se pot ei aştepta ca, la diferite perioade de timp să evaluaţi, de o manieră transparentă, calitatea apei din pânzele freatice?

Thomas Holst: Da, am să mă refer din nou la puţurile de monitorizare a apei. Două dintre ele merg până la adâncimea de zece metri, iar alte două merg până la adâncimea de 85 de metri. Şi trebuie să vă spun că au fost prelevate mostre de apă şi de la pânza de apă freatică de suprafaţă şi de la cea din adâncime, iar rezultatele au fost transmise autorităţilor guvernamentale şi, aşa cum v-am mai spus, probe de apă vor fi prelevate şi pe parcursul explorărilor şi, la fel, vor fi prelevate la încheierea operaţiunilor noastre. Aşa încât este o transparenţă totală asupra oricărui efect potenţial asupra apelor freatice.

Pavel Ionescu: Vă aşteptaţi la pericole pentru resursele de apă din pânzele freatice de acolo?

Thomas Holst: Nu. Faptele sunt acestea: tehnologiile de forare folosite în România, care are o îndelungată experienţă de exploatare a petrolului şi a gazelor naturale, sunt foarte, foarte clare. Există tehnologii deosebit de bune, care minimalizează riscul apariţiei oricărui potenţial pericol asupra apelor freatice.

Pavel Ionescu: Este Chevron pregătită să răspundă îngrijorărilor localnicilor din Pungeşti, dar nu numai, pentru că au fost proteste şi la Bucureşti şi în alte localităţi de pe cuprinsul ţării? Este compania dumneavoastră pregătită să ţină cont de ceea ce spun oamenii locului, şi să reacţioneze, înţelegând îngrijorările comunităţilor locale?

Thomas Holst: Desigur. Trebuie să vă spun că, pe parsul ultimilor doi ani şi jumătate - trei, am avut întâlniri regulate cu comunităţile locale. Am avut întâlniri în persoană cu fiecare autoritate locală, am avut 30 de reuniuni de informare în primării şi am participat la evenimente cheie ale comunităţilor. Am selectat din zonele unde intenţionăm să operăm un grup de localnici din Vaslui, care au putut să meargă să vadă cum se desfăşoară operaţiuni similare în Polonia. Dar ca să vă dau un răspuns direct la întrebare: am făcut un pas mai departe. Am mers din uşă în uşă în comunităţile din Vaslui şi am contactat peste 2250 de gospodării pentru a vorbi direct cu fiecare individ. Şi - lucru remarcabil - cele mai multe dintre dialoguri cu fiecare gospodărie durau între 15 şi 20 de minute, însă doar în două situaţii am întâlnit oameni care au spus că deţin suficiente informaţii şi nu au nevoie să stăm de vorbă. Oamenii vor să afle, doresc să fie abordaţi direct şi să fie informaţi.

Pavel Ionescu: Şi veţi face asta, indiferent câte exploatări veţi opera în România?

Thomas Holst: Da, experienţa ne-a făcut să înţelegem că, abordând comunicarea unu-la-unu, este cea mai utilă pentru a informa, a sfătui, a lua pulsul oamenilor din comunităţile locale.

Pavel Ionescu:Date fiind diferenţele dintre România şi Statele Unite în privinţa proprietăţii terenurilor, este Chevron pregătită să le plătească localnicilor plăţi compensatorii? Şi, dacă da, care ar fi suma la care vă gândiţi?

Thomas Holst: Cred că vorbiţi de faptul că, spre deosebire de legile americane, în legislaţia românească proprietarul terenului nu stăpâneşte şi bogăţiile minerale ale subsolului. Aceasta este o problemă fiscală, care trebuie rezolvată de Guvernul României, şi care să determine care este împărţirea corectă între comunităţile locale, cele regionale şi la nivel naţional şi aici trebuie să decidă autorităţile fiscale. Dar eu aş vrea să mă refer la implicarea noastră socială şi la programul Chevron în Vaslui. Spre exemplu, anul trecut Chevron s-a implicat în proiecte de asigurare a sănătăţii, de oportunităţi educaţionale şi de încurajare a activităţilor antreprenoriale. În sensul acesta, am donat o ambulanţă Spitalului Judeţean Vaslui, pe timpul inundaţiilor din iunie 2013 am oferit ajutor de urgenţă la 400 de săteni. Am făcut donaţii unui laborator de informatică de la o şcoală din Vaslui, dar şi alte donaţii la şcoli, inclusiv uniforme şcolare la 4 mii de copii, într-o încercare de a le îmbunătăţii experienţa educaţională. Aşa că noi simţim că avem o responsabilitate socială. Chiar înainte să începem forajele, am încercat să arătăm comunităţilor locale avantajele de care se pot bucura.

Pavel Ionescu: Aţi putea să-mi spuneţi ce proporţie din investiţia dumneavoastră aici, în România, o reprezintă investiţiile sociale?

Thomas Holst: Pot să vă spun că nivelul investiţiilor noastre sociale se ridică la sute de mii de dolari şi noi considerăm că, pe termen lung, Chevron doreşte să fie un bun partener, un bun vecin, dar şi un protector al mediului. Un bun partener în sensul că dorim să lucrăm foarte îndeaproape cu Guvernul României pentru a identifica resursele naturale. Dorim să fim un bun vecin în comunităţile unde operăm, iar beneficiile prezenţei noastre să se vadă nu doar în locurile de muncă create, dar şi în investiţiile sociale pe care le facem. Şi, în al treilea rând, ţelul nostru este să protejăm mediul înconjurător şi să ne asigurăm că acesta nu este în niciun fel pus în pericol.

Pavel Ionescu: Deci n-aţi putea să-mi oferiţi o proporţie a investiţiilor sociale pe care le faceţi?

Thomas Holst: Nu avem o proporţie precisă, dar păstrăm legătura cu liderii din comunităţi, identificăm oportunităţile, le evaluăm şi discutăm cu liderii comunităţilor pentru a da curs celor mai bune dintre oportunităţi.

Pavel Ionescu:  Aş dori acum să extindem puţin discuţia şi să vă întreb dacă aveţi solicitări şi de pe celălalt mal al Prutului, dacă aţi fost contactaţi de autorităţile de la Chişinău?

Thomas Holst: Biroul nostru de la Bucureşti nu a avut asemenea discuţii, dar vă pot spune că interesele Chevron în Europa Centrală şi de Est sunt coordonate de la birourile din Polonia. Ţineţi cont că dezvoltăm proiecte în Lituania, Polonia, Ucraina şi România şi, dacă un asemenea interes ar fi manifestat, el ar trebui adresat de autorităţile din Moldova biroului nostru din Varşovia.

Pavel Ionescu: Referindu-mă acum la evenimentele din Ucraina, de care sunt sigur că sunteţi la curent, cum vă influenţează ele afacerile din România şi, dacă da, care ar fi reacţia companiei dumneavoastră?

Thomas Holst: Evenimentele din Ucraina nu au nici o influenţă asupra operaţiunilor noastre sau a investiţiilor pe care le-am plănuit în România. Pot să vă spun însă că sunt numeroase influenţe indirecte: în primul rând, este subliniată ideea importanţei asigurării securităţii energetice. Iar faptele sunt acestea: aproximativ 30% din consumul de gaze al României provine din import. În al doilea rând, în 10-15 ani, rezervele locale de gaze vor fi fost consumate. Şi, în fine, preţul de achiziţie, care pentru gazele naturale a devenit tot mai ridicat comparativ cu producţia locală. Dacă punem toate acestea cap la cap, România doreşte să îşi asigure independenţa energetică, doreşte să se bucure de preţuri scăzute pentru a-şi revitaliza industria, fie cea petro-chimică, fie cea a oţelului. Aşa că identificarea de noi resurse de gaze naturale este, probabil, în interesul naţional al României.

Pavel Ionescu: Şi, ca să încheiem, în situaţia nedorită a unui eveniment negativ, fie în timpul operaţiunilor, fie legat de mediul încojurător, este Chevron pregătită să plătească eventuale daune? Şi, dacă da, în cât timp şi pe ce durată?

Thomas Holst: Am să vă răspund astfel: Chevron va respecta toate normele de siguranţă ale Uniunii Europene şi pe cele din România. Ne vom asigura că operăm potrivit celor mai bune practici în exploatările petroliere şi vom implementa cultura noastră a asigurării siguranţei în exploatare. Ca să răspund în mod direct întrebării dumneavoastră, dacă suntem pregătiţi să ne asumăm responsabilitatea acţiunilor noastre în oricare situaţie sau incident neprevăzute, răspunsul este DA. Aceasta face parte din comportamentul unui bun partener, şi trebuie să subliniez că cel mai bun accident este cel care nu are niciodată loc. Dată fiind cultura noastră a siguranţei operaţiunilor, sunt încrezător că vom putea evita orice incident şi vom lua precauţiile necesare.

Monitorizare text: Agenția de presă RADOR



Autor:
Pavel Ionescu
Editor:
Luminița Apostolescu
Adăugat:
6 Mai 2014


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza