Scandalul steagurilor dintre România şi Ungaria continuă
Din cele 67 de primării din Harghita, pe 40 este arborat, pe lângă drapelele prevăzute de lege, şi steagul secuiesc, primarii refuzând să respecte o "circulară" a Prefecturii Harghita care le cere să respecte legea.
Adăugat: 8 Februarie 2013
Ultima actualizare:8 Februarie 2013
Scandalul drapelelor, care a dus la actualul schimb de replici dintre România şi Ungaria, continuă, mai mulţi primari refuzând să accepte o circulară de luna trecută a Prefecturii Harghita, care a solicitat să fie arborate doar steagurile prevăzute de lege.
Primarul comunei Mădăraş a fost deja amendat cu 4.000 de lei de Prefectura Harghita, informează corespondentul RRA, Angela Bârsan.
"Unii dintre primari din judeţul Harghita - bineînţeles, nu toţi - refuză să aplice prevederile în privinţa simbolurilor, care sunt şi un atribut al suveranităţii statului. De aceea, sunt nevoit să aplic sancţiunile prevăzute de cadrul legal. Apreciez că altele sunt priorităţile noastre comune. De aceea, fac apel la calm, la dialog, la toleranţă, la echilibru, dar şi la respectarea legilor ţării de către toţi cetăţenii care trăiesc în acest judeţ, indiferent de etnia lor", a spus Adrian Jean Andrei, prefectul judeţului Harghita.
Pe clădirea primăriei comunei Mădăraş sunt arborate patru drapele: al României, al Uniunii Europene, cel secuiesc şi drapelul de stat neoficial al Ungariei.
Primarul UDMR, Bíró László, a anunţat că va contesta sancţiunea în instanţă.
Din cele 67 de primării din Harghita, pe 40 este arborat, pe lângă drapelele prevăzute de lege, şi steagul secuiesc, iar pe două steagurile de stat oficiale şi neoficiale ale Ungariei, informează corespondentul RRA.
Discuţii Corlăţean - Martonyi
Prezenţa la Consiliul European a preşedintelui Traian Băsescu şi a premierului maghiar Viktor Orban ar putea fi folosită pentru reglementarea neînţelegerii diplomatice dintre România şi Ungaria, consideră premierul Victor Ponta.
Situaţia a fost, de altfel, discutată şi de miniştrii de externe ai celor două ţări, Titus Corlăţean şi Janos Martonyi, într-o convorbire telefonică pe care au avut-o joi.
Cei doi au stabilit că pentru o bună cooperare, ar trebui evitată escaladarea atitudinilor şi declaraţiilor publice din cele două ţări.
Zsolt Nemeth plusează
Secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe, Zsolt Nemeth, a cărui poziţie publică a provocat nemulţumiri la Bucureşti, a făcut noi declaraţii, după cum informează corespondentul RRA la Budapesta, Emil Groza,
El a precizat într-o emisiune a postului de televiziune Duna TV că sprijinirea aspiraţiilor la autonomie este obligaţia constituţională a Guvernului de la Budapesta.
Scandal cu mize electorale?
La Bucureşti, pe de altă parte, a început să se contureze ideea că intervenţiile politicienilor din Ungaria sunt determinate de campania electorală din acea ţară şi de miza pe care o reprezintă voturile maghiarilor din România.
Deja se conturează tot mai clar faptul că tensiunile declarative dintre România şi Ungaria au la origine nu un conflict real, ci mize electorale în ţara vecină, asta, pentru că proiectul de lege electorală care, cel mai probabil, va fi aplicat la alegerile din Ungaria, în 2014, prevede că toţi cetăţenii unguri pot vota, inclusiv cei din afara ţării.
Aşadar, maghiarii din România sunt importanţi pentru candidaţii din Ungaria.
Directorul Institutului Diplomatic Român, Dan Petre, spune că discursul naţionalist este pentru consum intern.
"Cea mai ieftină pâine de mâncat pentru unii politicieni e naţionalismul. Problema este vânzarea unei promisiuni cvasi-deşarte că dacă va fi mai multă autonomie, viaţa cetăţeanului de rând maghiarofon va fi de zece ori mai bună, va curge lapte şi miere, ceea ce nu-i adevărat. Problemele cu care se luptă cele două judeţe, plus jumătate din judeţul Mureş, sunt cvasi-egale cu restul ţării. Acolo-s probleme de dezvoltare durabilă, de asigurare a infrastructurii, dar nu ţin de faptul că le ia cineva banii şi fuge în altă parte cu ei", a spus Dan Petre.
Dan Petre a explicat că tensiunile dintre Ungaria şi România par false, de vreme ce România a trecut, poate, prin cel mai sever examen european la capitolul minorităţi, un examen din care a ieşit cu unul dintre cele mai bune sisteme de protecţie a minorităţilor din Europa.
Editor:
Luminiţa Apostolescu
Adăugat:
8 Februarie 2013
Articole pe aceeasi tema
