Mihnea Motoc, ambasadorul României la Uniunea Europeană

Pentru noi, cea mai importantă este ideea ca măsurile de incluziune socială, proiectele, fondurile, în ultimă instanţă, să se adreseze beneficiarilor vizaţi, deci comunităţilor de romi în acest caz, acolo unde se află.

Adăugat: 10 Septembrie 2010
Ultima actualizare:10 Septembrie 2010

Politica Romaneasca
trimite pe mail

La Bucureşti, ministrul francez al imigraţiei, Eric Besson, a declarat că nu se pune problema ca Parisul să suspende repatrierile de romi, aşa cum se solicită prin rezoluţia votată în Parlamentul European.

Repatrierile voluntare ale romilor rămân, aşadar, temă fierbinte de discuţie în Europa.


Pentru RADIO ROMÂNIA a comentat subiectul, ambasadorul României la Uniunea Europeană, Mihnea Motoc, într-un  interviu de Carmen Gavrilă.  


Reporter
: Domnule ambasador, dumneavoastră, ca reprezentant al României pe lângă Uniunea Europeană, cunoaşteţi foarte bine acquis-ul comunitar. După părerea dumneavoastră, repatrierile acestea voluntare sunt conform acquis-ului comunitar?  


Mihnea Motoc
: În plan european este o chestiune de analiză pentru a vedea în ce măsură şi până unde avem de-a face cu o îndepărtare de la legislaţia comunitară.  

Reporter:
Francezii spun că toate politicile europene au eşuat în acest domeniu, dar ei au fost implicaţi în aceste politici europene. Cum vă explicaţi acum reacţia Franţei?  


Mihnea Motoc
: Eu nu mă pot pronunţa decât pe perspectiva noastră asupra eficacităţii de până acum a acţiunii europene. Pentru noi, cel mai important este ideea ca măsurile de incluziune socială, proiectele, fondurile, în ultimă instanţă, să se adreseze beneficiarilor vizaţi, deci comunităţilor de romi în acest caz, acolo unde se află.  


Reporter
: În ce măsură poate Franţa să blocheze accesul României la Spaţiul Schengen, legat tocmai de chestiunea romilor?  


Mihnea Motoc: Decizia şi votul sunt politice, dar politică fiind decizia şi politic fiind votul, ele nu pot să se întemeieze decât pe criteriile enunţate explicit. De altfel, pentru noi, aderarea la Schengen nu este facultativă, nu este o opţiune, este o obligaţie, este o parte a acquis-ului pe care l-am preluat noi, după cum parte a acquis-ului este şi aderarea la zona euro, atunci când condiţiile aferente sunt îndeplinite.  


Reporter: Noi putem imputa unui stat membru Schengen faptul că a corelat tema Schengen cu alte teme precum mecanismul de cooperare pe justiţie sau libera circulaţie? Acest lucru, teoretic, ar fi interzis.  


Mihnea Motoc: Sigur, putem şi o facem cu orice ocazie, să ne opunem prin toate mijloacele realizării formale a unor asemenea conexiuni, că e vorba de mecanismul de cooperare şi verificare, problema roma care apare în unele luări de poziţie şi este după aceea negată ca legătură făcută de Franţa, de pildă. Realitatea politică a bunelor relaţii din interiorul Uniunii nu cred că ne poate duce vreodată într-o situaţie de contestare juridică.



Autor:
Carmen Gavrilă
Adăugat:
10 Septembrie 2010


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza