Uniunea Europeană şi cele trei state membre ale Parteneriatului Estic - Georgia, Republica Moldova şi Ucraina - fac demersuri pentru aplicarea provizorie şi devansată a Acordului de asociere şi liber schimb de la 1 septembrie şi nu 1octombrie, cum era anunţat iniţial.

Ministrul de externe Titus Corlăţean a explicat, la Bruxelles, că acest demers are loc în condiţiile măsurilor restrictive de retaliere, pe care Moscova le-a anunţat la adresa acestor state.

Miniştrii de externe europeni au discutat, la Bruxelles, cu şefii diplomaţiilor din ţările Parteneriatului Estic.

Sprijin pentru ţările Parteneriatului Estic

Statele membre doresc să le asigure pe cele ale Parteneriatului Estic atât pe cele care au semnat acordurile de asociere, dar şi pe celelalte, de asistenţă şi sprijin.

România consideră că eforturile de comunicare ale UE trebuie să vizeze cu precădere evidenţierea beneficiilor rezultate din implementarea acordurilor, în condiţiile în care acestea nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, ci contribuie la dezvoltarea economică şi socială la nivel regional.

În acest context complicat actual, la o lună de la momentul istoric al semnării acordurilor de asociere cu Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, miniştrii din statele membre şi din statele Parteneriatului Estic - Republica Moldova, Georgia, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus - au fost invitaţi să facă o evaluare de etapă a Parteneriatului Estic, la jumătatea intervalului dintre summiturile de la Vilnius şi Riga.

Ameninţările "nu sunt justificate"

România consideră că ameninţările cu măsuri comerciale de retorsiune la adresa statelor care au semnat şi, respectiv, ratificat acordurile de asociere, nu sunt justificate.

Iată de ce Uniunea Europeană şi cele trei state membre ale Parteneriatului Estic - Republica Moldova, Ucraina şi Georgia - fac demersuri pentru aplicarea provizorie şi devansată a acordurilor de asociere şi liber schiumb de la 1 septembrie, şi nu octombrie, cum era anunţat iniţial.

"Am subliniat pentru cele trei state, care au semnat acordurile de asociere, am informat colegii că România a fost primul stat membru al UE, care a ratificat unanim toate cele trei acorduri de asociere, şi am încurajat statele membre să finalizeze procedura de ratificare internă cât mai rapid posibil. Am subliniat cât de importantă este aplicarea provizorie a acordurilor de asociere, în principal acea componentă economică. În cazul Republicii Moldova, de altfel, se fac demersuri pentru devansarea aplicării provizorii nu de la 1 octombrie, aşa cum se discutase iniţial, ci de la 1 septembrie. În condiţiile măsurilor restrictive de retaliere, pe care Federaţia Rusă le-a anunţat, acest lucru ne permite nouă, la nivel european, să fim mai prezenţi, să acordăm toată asistenţa şi sprijinul necesar Republicii Moldova şi, eventual, altor state partenere care s-ar găsi intr-o astfel de situaţie", a spus ministrul.

Titus Corlăţean a explicat, după reuniune, că România a făcut un apel către Comisia Europeană şi statele membre să fie pregătite cu asistenţă şi compensare, dacă acordurile intră în vigoare mai rapid, şi anume de la 1 septembrie.

În acelaşi timp, ministrul Corlăţean spune că semnarea acordurilor de asociere nu reprezintă obiectivul final, ci că trebuie ca aceste state membre ale Parteneriatului Estic să aibă o confirmare a perspectivei lor europene.

Bruxelles-ul întinde o mână R.Moldova

De altfel, Bruxelles-ul ar putea ajuta Republica Moldova privind vânzarea de fructe şi legume în spaţiul comunitar, în perspectiva intrării în vigoare a acordului de liber schimb de la 1 septembrie, după ce Rusia a interzis importurile cu aceste produse din această ţară.

Potrivit unor surse europene, stocurile de fructe, în special de mere, care s-ar putea acumula în urma refuzului Federaţiei Ruse de a le importa, ar putea fi depozitate în spaţii speciale controlate din ţările membre.

Acestea vor putea fi vândute sub control vamal, după ce intră în vigoare acordul de liber schimb semnat de Moldova cu Uniunea Europeană.

Totodată, Bruxelles-ul ar putea examina şi posibilităti de sprijin financiar pentru depozitarea stocurilor de fructe, printr-o reorientare a fondurilor care sprijină bugetul Republicii Moldova.