Miniştrii europeni de externe au aprobat înfiinţarea unei misiuni în scopul formării şi reorganizării armatei din această ţară.

Misiunea poartă numele EUTM, constă în trimiterea, la mijlocul lui februarie, a 450 de europeni, dintre care 200 de instructori, în zona de conflict.

Programul a fost accelerat de câteva săptămâni, pentru a lua în calcul noua situaţie, creată după intervenţia militară franceză lansată vinerea trecută.

Scopul misiunii, EUTM în care Franţa are un rol cheie, este "de a forma şi consilia forţele armate maliene pentru a contribui la restaurarea capacităţilor militare şi de a le permite să realizeze operaţiuni de luptă pentru a restabili integritatea teritorială a ţării".

Militarii europeni nu vor participa la operaţiunile de luptă, se spune în decizia miniştrilor de externe europeni.

Uniunea Europeană a aprobat o misiune de antrenament pentru armata din Mali şi, în acelaşi timp, şi-a reafirmat susţinerea pentru Franţa, angajată de o săptămână în combaterea grupărilor teoriste din nordul acestei ţări.

Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a explicat că miniştrii europeni de externe, reuniţi de urgenţă la Bruxelles, au putut afla informaţii de la faţa locului de la ministrul de externe din Mali.

"Ministrul Timan Coulibaly a putut să participe la reuniunea noastră extraordinară şi ne-a dat posibilitatea să aflăm direct de la el despre situaţia de pe teren. Şi a subliniat nevoia urgentă de asistenţă internaţională coordonată pentru ţara sa. Am fost unanimi în a condamna agresiunea grupurilor teroriste şi am salutat răspunsul rapid al Franţei şi al altor state membre", a spus Catherine Ashton.

Şefa diplomaţiei europene a negat că Franţa ar fi singură în această intervenţie.

A amintit de ajutorul oferit deja de o serie de state membre, dar şi de ajutorul, inclusiv militar, promis de alte state ale uniunii.

Deocamdată, ajutorul celorlalte state constă în echipamente militare, însă Franţa ar dori participarea cu trupe a altor ţări ale Uniunii, eventualitate despre care nu au fost făcute publice niciun fel de informaţii însă.

Misiunea aprobată de europeni , joi, ar urma să devină operaţională până la jumătatea lunii viitoare.

Va fi formată din 200 de instructori, personal de sprijin şi o forţă de protecţie, întregul personal urmând să ajungă la 450 de oameni.

Suma totală necesară pentru cele 15 luni ale mandatului misiunii va fi de 12,3 milioane de euro, iar comandantul misiunii a fost numit generalul de brigadă francez François Lecointre, un veteran al misiunilor în afara Franţei, prezent şi el la reuniunea miniştrilor de externe.

România analizează contribuţia concretă la operaţiunile din Mali

România ar putea să participe la misiunea din Mali, a confirmat ministrul Titus Corlăţean, răspunzând unei întrebări pentru Radio România.

"Suntem într-o fază destul de avansată de reflecţie instituţională, de analiză privind o contribuţie concretă la operaţiunea Uniunii Europene. Şi aici o spun ca posibilitate, putem vorbi de personal care să vizeze operaţiunile de pregătire, de instruire a armatei respective, poate elemente de stat major, şi echipament, logistică, pentru antrenament. Discuţiile de astăzi şi informaţiile primite în cadrul reuniunii, inclusiv de la ministrul malian, dar şi din partea partenerilor europeni, mie mi-au consolidat poziţia privind necesitatea unei contribuţii a României în ceea ce înseamnă un efort necesar de combatere a terorismului", a spus Titus Corlăţean.

Ministrul Titus Corlăţean a spus că această poziţie o va susţine la revenirea în ţară, la discuţiile cu celelalte instituţii ale statului, cărora le va recomanda participarea României la misiunea Uniunii Europene în Mali.

Ministrul Titus Corlăţean a subliniat cât de importante sunt răspunsul Uniunii Europene şi intervenţia rapidă a Franţei, nu numai pentru Mali, dar şi pentru întreaga regiunea.

Ministrul român de externe a spus că intervenţia Franţei a oprit o acţiune teroristă care ar fi făcut ca, pentru prima dată, un întreg stat să fie luat sub control de grupările teroriste.

În legătură cu situaţia ostaticilor din Algeria vecină, ministrul Titus Corlăţean a refuzat să facă prea multe comentarii şi a recomandat prudenţă, la fel ca şi şefa diplomaţiei europene, până când informaţiile despre soarta ostaticilor nu vor fi confirmate din surse de încredere.