Şefii de stat şi de guvern europeni au ajuns, joi, la un acord privind reformele menite să scoată definitiv Uniunea Europeană din criza economică.


A fost aprobat şi Pactul pentru euro, cu măsuri de austeritate, la care România a anunţat că participă.


Au fost aprobate măsurile legislative pentru îmbunătăţirea guvernanţei economice şi fost luată decizia finală pentru crearea viitorului mecanism permanent de stabilitate, ce va împrumuta ţările cu datorii începând din 2013, dar, până atunci, liderii europeni au hotărât să crească la 440 de miliarde de euro capacitatea de împrumut a actualului fond de ajutor.


De asemenea, au fost decise teste de evaluare la bănci şi, nu în ultimul rând, a primit girul Pactul pentru euro.

"Am adoptat Pactul Euro Plus, ce va însemna o nouă calitate a coordonării economice între statele membre ale zonei euro. L-am numit Pactul Euro Plus din două motive: în primul rând, pentru că detaliază ceea ce statele membre euro vor să facă în plus faţă de prezent şi, în al doilea rând, pactul se numeşte aşa pentru că este deschis şi altora. De aceea, sunt bucuros că şase colegi din ţări care nu fac parte din zona euro au anunţat că se vor alătura pactului. Respectivele ţări sunt Danemarca, Polonia, Bulgaria, România, Lituania şi Letonia", a afirmat Herman Van Rompuy.


Traian Băsescu, prezent la Consiliul European de primăvară


La Consiliul European de primăvară este prezent şi preşedintele României, Traian Băsescu, care a anunţat că România participă la Pactul pentru euro.


Uniunea Europeană s-a declarat dispusă să ajute Portugalia, în anumite condiţii, cu un împrumut de circa 75 de miliarde de euro în urma demisiei premierului Socrates.


Întâlnirea liderilor Uniunii Europene survine în urma dizolvării guvernului portughez, de miercuri, după ce membrii Parlamentului de la Lisabona au respins măsurile economice de austeritate propuse de premierul portughez.


Pentru ca zona euro să nu fie ameninţată, situaţia din această ţară impune un plan de austeritate.


Pe de altă , liderii europeni au discutat şi despre adoptarea unor noi sancţiuni împotriva statului libian, printre care se numără măsuri în vederea blocării veniturilor Guvernului de la Tripoli din vânzarea de petrol şi gaze naturale.


Şefii de state şi de guverne din Uniunea Europeană au întocmit o rezoluţie după prima zi a summitului organizat la Bruxelles, una din temele de discuţii fiind şi războiul din Libia.