Românii, candidaţi la alegerile administrative din Italia
În Italia au loc alegeri administrative în 17 regiuni, la care participă şi români rezidenţi în Peninsulă.
Articol de Elena Postelnicu, 26 Mai 2013, 12:51
Pe listele acestora, atât la Primărie, cât şi la sectoare, se află şi cetăţeni români, informează corespondenta RRA în Italia.
Se va vota în aproape 600 de localităţi, dar întreaga atenţie este îndreptată spre capitala Roma.
Sunt aşteptaţi la vot aproximativ 7 milioane de electori în 581 de localităţi, însă bătălia cea mai mare se dă în capitala italiană, unde dintre 19 candidaţi patru se află între preferinţele cetăţenilor: Gianni Alemanno, actualul primar, 55 de ani, din partidul de dreapta al lui Silvio Berlusconi, Ignazio Marino, 58 de ani, medic chirurg, senator al Partidului Democrat, de centru-stânga, Marcello De Vito, 38 de ani, avocat, reprezentant al Mişcării Populiste 5 Stele, şi independentul Alfio Marchini, 48 de ani, om de afaceri.
Potrivit ultimelor sondaje publicate în Italia, cei doi candidaţi pentru funcţia de primar al Romei îşi împart fiecare între 33 şi 35% din opţiunile de vot ale alegătorilor. În urma lor, pe a treia poziţie în preferinţele electoratului se plasează, cu 15% din intenţiile de vot, Marcello de Vito, candidat din partea Mişcării cinci stele (M5S), care a obţinut un sfert din voturile exprimate la ultimele alegeri legislative din februarie din Italia dar care, potrivit AFP, ar fi pierdut teren, ca urmare a refuzului de a se alătura coaliţiei forţelor de stânga.
În contextul în care şi cetăţenii români au drept de vot şi chiar de a candida, doar doi dintre politicienii italieni şi-au îndreptat privirea către cei 80.000 de conaţionali rezidenţi din capitala italiană, actualul primar Gianni Alemanno şi Ignazio Marino.
Românii din Peninsulă, în calitate de cetăţeni comunitari, au dreptul să participe la alegerea directă a primarului și a membrilor din consiliul local. De asemenea românii pot să și candideze pentru un post în consiliile locale.
Pentru a candida, ei au nevoie de o adeverinţă eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă din România, care să ateste că solicitantul nu a fost decăzut din drepturile electorale printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Potrivit unui comunicat AEP doar 54 de cetăţeni români au solicitat o astfel de adeverinţă electorală. Dar numărul conaţionalilor candidaţi este, însă, mai mare, pentru că au intrat în cursa electorală și români cu dublă cetăţenie, care nu au nevoie de documente doveditoare din ţară.
