Miniştrii de externe din ţãrile Uniunii Europene, reuniţi la Bruxelles, au adoptat sancţiuni sporite împotriva Iranului, au aprobat oficial funcţionarea Serviciului European de Acţiune Externã şi au dat undã verde calendarului de negociere pentru aderarea Islandei la Uniunea Europeanã.


La reuniunea de la Bruxelles problema statalitãţii Kosovo, care a primit un aviz consultativ favorabil din partea Curţii Internaţionale de Justiţie a stârnit un interes deosebit.


România, prin ministru de externe Teodor Baconschi, şi-a reafirmat, la Bruxelles, poziţia potrivit căreia nu recunoaşte independenţa Kosovo şi a subliniat cã parcursul european al Serbiei nu trebuie sã fie condiţionat de recunoaşterea Kosovo.


"Aliaţii noştri ştiu foarte bine care e poziţia statelor respective; se numãrã şi Spania printre ele. Sunt poziţii de principiu, asumate cu titlu naţional. Ele nu împiedicã procesul european de extindere, nu afecteazã stabilitatea regiunii şi sunt înţelese ca atare. Ca sã vã rãspund clar, n-am primit, n-am resimţit nicio formã de presiune directã sau indirectã din partea aliaţilor noştri în ceea ce priveşte poziţia noastrã naţionalã în domeniu", a afirmat ministrul român de externe Teodor Baconschi.


Baconschi a mai declarat cã şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a apreciat poziţia celor cinci ţãri, printre care şi România, care nu au recunoscut Kosovo, dar care,au avut o atitudine constructivã joi, când a fost elaboratã Declaraţia comunã a Uniunii Europene, pe care Catherine Ashton a difuzat-o imediat dupã anunţul Curţii Internaţionale de Justiţie.


România, mediatorul dialogului dintre Belgrad şi Pristina


România a reafirmat disponibilitatea de a folosi expertiza regionalã pe care o are pentru a media dialogul între Belgrad şi Pristina de aici înainte, pentru cã ministrul Baconschi a subliniat cã, în acest moment, faza juridicã a procesului s-a încheiat şi cã trebuie urmatã calea dialogului în regiune, între Belgrad şi Pristina.


El a mai spus cã toţi colegii din Consiliu i-au încurajat pe el şi pe ministrul grec de externe sã-şi foloseascã bunele relaţii cu Serbia şi cu Kosovo pentru a înlesni dialogul celor douã ţãri.


De asemenea, a fost subliniatã necesitatea de a ţine Serbia pe "drumul european", cum s-a exprimat ministrul de externe, considerându-se cã Serbia este un factor-cheie al stabilitãţii în regiune.


"Cetăţenii rromi sunt cetăţeni europeni"


Miniştrii europeni de externe au discutat , la cererea Franţei, şi despre situaţia populaţiei rrome din Europa.


Şeful diplomaţiei române, Teodor Baconschi, a declarat cã cetãţenii de etnie rromã sunt cetãţeni europeni, iar libertatea lor de mişcare nu poate fi limitatã prin mãsuri legale şi, cu atât mai puţin, extrajudiciare.


Ministrul Baconschi a mai spus cã România susţine o abordare la nivel european a problemelor populaţiei rrome şi a insistat cã autoritãţile de la Bucureşti nu acceptã nici criminalizarea unor grupuri etnice şi nici stigmatizarea lor.


"Soluţia este ca Uniunea, prin diverse programe de incluziune socialã, sã aloce atât în statele de origine, cât şi în statele de destinaţie sume suficiente şi programe limpezi, astfel încât nivelul de educaţie în sânul acestor comunitãţi şi, totodatã, pregãtirea lor profesionalã, soluţiile de locuinţã şi condiţia lor economicã sã fie îmbunãtãţite", a spus ministrul Baconschi.