Decizia poate fi considerată un semnal de încurajare pentru coaliţia proeuropeană de la Chişinău, înaintea alegerilor din noiembrie.

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii au căzut de acord pentru a accepta drept obiectiv politic eliminarea vizelor pentru ceţătenii moldoveni, însă nu s-a ajuns la o înţelegere asupra textului declaraţiei finale a miniştrilor.

Cea care s-a opus a fost Franţa, îngrijorată, ca şi alte ţări ale uniunii, de afluxul cetăţenilor din Serbia şi Macedonia care cer azil în statele europene, la mai puţin de un an de la permisiunea de a călători fără vize.

Surse europene au afirmat că Franţa nu se opune semnării textului, ci doreşte ca statele membre să facă o monitorizare mai severă şi în mod regulat a Republicii Moldova, dar această atribuţie aparţine Comisiei Europene. Aceleaşi surse au afirmat că textul declaraţiei miniştrilor va trebui să fie prudent, pentru a nu da speranţe care nu se vor realiza şi pentru a nu crea un precedent ce ar putea fi folosit de ţări ca Ucraina sau Rusia, care vor şi ele ca Uniunea să elimine vizele pentru cetăţenii lor.

Dacă miniştrii vor ajunge la un text de compromis, atunci Comisia Europeană va elabora Planul de acţiune, care va spune clar ce condiţii trebuie să îndeplinească Chişinăul până la momentul eliminării vizelor.

Surse diplomatice au declarat că ar fi vorba şi despre un semnal de încurajare pentru forţele politice proeuropene de la Chişinău, cu o lună înaintea alegerilor legislative anticipate.

Tot luni, se aşteaptă ca şefii diplomaţiilor europene să ceară Comisiei să înceapă examinarea candidaturii Serbiei la Uniunea Europeană.

Aderarea Serbiei este condiţionată de arestarea generalului Ratko Mladici, acuzat de crime de război în timpul conflictului din Fosta Iugoslavie, potrivit corespondentului RRA.