De anul viitor se va aplica pentru prima dată regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului privind transparenţa şi vizarea unui public ţintă în publicitatea politică, o serie de reglementări care au drept scop creşterea responsabităţii la nivel european pentru actorii implicaţi în procesul electoral.

Reprezentanţa Comisiei Europene în România a găzduit, joi, o dezbatere despre principalele modificări pe care le va aduce agulament.

Punctele principale pe care le-ar putea aduce noul regulament vizează chestiunile legate de transparenţă şi de stabilirea unui public ţintă în publicitatea electorală, aspecte ce ar responsabiliza nivel european actorii politici, a declarat Bogdan Bârlă, reprezentantul Comisiei Europene în România.

"În primul rând, publicitatea politică, modul în care ea este definită, este acea publicitate care vine din partea unui actor politic sau este făcută în numele unui actor politic şi care îşi propune să influenţeze un comportament de vot, legat de alegeri, legat de referendumuri sau, în general, de un proces legislativ aflat în derulare. Cred că cuvântul cheie din regulament este de transparenţă. Într-adevăr publicitatea politică, conform prevederilor regulamentului, trebuie să fie una transparentă, trebuie să fie foarte clar cine este sponsorul acestei publicităţi politice şi, în plus, trebuie să fie însoţită de aceea transparent sinopis, o notificare privind transparenţa, care trebuie să conţină, pe lângă numele celui care plăteşte publicitatea politică, trebuie să conţină informaţii precum sumele alocate, provenienţa fondurilor, durata campaniei respective şi, când e cazul, alegerile sau referendumul în egătură cu care se face această publicitate politică. În legătură cu targetarea, regulamentul vine cu nişte reguli foarte clare, interzicând targetarea persoanelor pe baza unor date personale sensibile, precum orientarea religioasă, etnie, orientare sexuală, decât în cazul în care aceste persoane îşi oferă explicit acordul pentru a fi targetate pe baza acestor date persoane", spuns Bogdan Bârlă.

Nu există foarte multe mecanisme de transparenţă în ceea ce priveşte publicitatea politică şi e nevoie de mecanisme comune la nivel european pentru finanţarea campaniilor, în ciuda legislaţiei diferite naţionale.

Septimiu Pârvu de la Expert Forum a trecut în revistă câteva concluzii ale cercetării ce vizează reglementarea publicităţii politice.

"Nu cred că zic nimic revoluţionar, dar de să zicem trei-patru ani publicitatea politică a devenit un mecanism care se manifestă foarte mult prin cumpărarea presei, practic, prin contracte netransparente. Doar, să vă dau un exemplu, în 2020 au fost cheltuiţi 100 de milioane de lei pentru contracte de promovare, nu ştim exact ce înseamnă asta, care au ajuns la site-uri, probabil indirect în diverse alte entităţi, câteodată prin intermediar. Şi atunci trebuie să menţionez că există şi un proiect în Parlament în acest moment, îl găsiţi la Camera Deputaţilor cu numărul 516/ 2023, care modifică legislaţia privind finanţarea partidelor şi, parţial, încearcă să definească şi ceea ce înseamnă publicitate politică, aş zice complementar cu ceea ce există în regulament, pentru că regulamentul oricum se va aplica, dar există şi acest proiect în paralel, care a fost iniţiat în 2020 de AEP, acum este preluat în Parlament, care ar impune şi mecanisme de transparenţă, practic, să ştim la cine ajung acele contracte", a susținut Septimiu Pârvu.

Regulamentul privind publicitatea politică se va aplica din 2024 şi impune noi condiţii de raportare pentru entităţile care solidă publicitatea politică, dar şi pentru cele care o publică, transmite redactorul RRA, Isabela Aivăncesei. (RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - 28 septembrie, ora 22:49 - Emisiunea: "Agenda globală" - Realizator: Pavel Ionescu).