Comisarul pentru sănătate, John Dalli, a dat asigurări în Parlament că focarul epidemiei este limitat geografic la regiunea de nord a Germaniei şi că n-ar fi nevoie de extinderea controalelor în toată Europa.


Europarlamentarii din Spania au fost cei mai vehemenţi în criticile la adresa felului în care Germania a gestionat debutul crizei şi a direcţionat responsabilitatea către legumele spaniole.


Dar nemulţumirea generală la Strasbourg a fost că, la trei săptămâni de la apariţia primelor cazuri de infectare cu E.coli, nu se cunoaşte încă originea lor.


Producătorii de castraveţi din România au dificultăţi în a-şi vinde producţia datorită informaţiilor neclare vehiculate prin presă. Peste 3.000 de tone de castraveţi ar urma să fie donate către penitenciare, tabere de vacanţă, spitale şi cămine de bătrâni.


Castraveţii sunt testaţi în privinţa respectării normelor de sănătate publică. Directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare Bucureşti, Constantin Lupescu, spune că niciunul dintre testele efectuate până acum nu a indicat prezenţa bacteriei E.coli.


"În această perioadă am efectuat teste pe castraveţi, pentru că acesta a fost subiectul care a interesat cel mai mult; dar noi, în baza programului nostru de control, efectuăm examene bacteriologice cât şi fizico-chimice pe toată gama de produse alimentare de origine animală, cât şi nonanimală - în cazul nostru, legume şi fructe. S-au luat prin sondaj produse castraveţi atât din pieţe, cât şi din depozite. La toate probele analizate rezultatul a fost negativ, deci nu s-a constatat prezenţa E.coli nici patogenă, nici nepatogenă. Deci, testele au fost negative la acest parametru", susţine Constantin Lupescu.


Bacteria E.coli se găseşte în mod obişnuit în organismele cu sânge cald - oameni şi animale, în cazul de faţă.


Cele mai multe tipuri de E.coli nu afectează organismul-gazdă, însă există şi varietăţi care pot cauza intoxicaţii alimentare grave.


De altfel, în urmă cu cinci ani, în Statele Unite s-au înregistrat aproximativ 200 de cazuri de infectări cu bacteria E.coli provenită din spanac proaspăt.


Cel puţin trei persoane şi-au pierdut viaţa atunci, din cauza infecţiilor. Formele virulente ale bacteriei pot cauza diaree, peritonită şi chiar septicemie.


Bacteria E.coli are o mare capacitate de a produce în mod natural mutaţii, însă nu rezistă prea mult în afara organismului-gazdă.


Prezenţa bacteriei în mediul înconjurător este de altfel indicatorul cel mai utilizat la depistarea contaminării cu materii fecale.