Odată adoptat şi de plenul Parlamentului, raportul devine poziţia oficială a instituţiei europene.


Documentul cere o acţiune coordonată la nivel european pentru implementarea eficientă a directivei privind mobilitatea lucrătorilor, simplificarea procedurilor administrative sau informarea corectă a populaţiei.


Raportul arată că restricţiile care încă se menţin pentru lucrătorii din România şi Bulgaria sunt contraproductive.

Eurodeputaţii români din toate grupurile politice au cerut, în repetate rânduri, eliminarea tuturor restricţiilor pentru lucrătorii români şi bulgari.


Zece state membre ale UE încă menţin restricţii pentru forţa de muncă din România şi Bulgaria, un drept pe care acestea îl au până în 2014, conform Tratatului de aderare aşa cum s-a întâmplat şi în cazul ţărilor care au aderat în 2004.


Istoria arată însă că menţinerea îndelungată a restricţiilor nu este justificată, spune purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Cristina Arigho.


"Germania şi Austria au fost singurele care au menţinut restricţiile până în ultimul moment, anul acesta, la 1 mai, pentru ţările care au aderat în 2004. Îngrijorările lor se referea la invadarea pieţei cu lucrători din aceste ţări, ceea ce nu s-a întâmplat, dacă ne uităm la ţările care nu au impus restricţii", susţine Cristina Arigho.


Belgia, Germania, Austria, Irlanda, Franţa, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Malta şi Olanda ne restricţionează parţial sau total accesul românilor şi bulgarilor, măsuri considerate de raportorul Parlamentului European ca fiind contraproductive.


"Numărul celor care menţin în continuare restricţii este absurd, de vreme ce celelalte state membre ale UE nu au pus nicio barieră în calea forţei de muncă româneşti sau bulgăreşti şi vedem rezultatele. Nu au existat plângeri, nu au existat efecte adverse, nu au existat efecte negative, nu au existat creşteri ale ratei şomajului imputabile românilor sau bulgarilor. Cu toate astea, anumite state le menţin, ba mai mult, dau semnale din ce în ce mai clare că vor să extindă aplicarea acestor bariere. Atunci nu ne rămâne decât o concluzie, care spune că la mijloc se află motive de natură politică. De altfel, Comisia Europeană, în discuţiile pe care le-am avut până acum, nu mai e pregătită să tolereze măsurile restrictive pe care multe ţări se pregătesc, în mod activ, să le impun în cazul României, şi mă refer aici în primul rând la Olanda", este de părere Traian Ungureanu.


Nu cu mult timp în urmă, ministrul olandez al afacerilor sociale, Henk Kamp, anticipa decizia care va fi comunicată Comisiei Europene la sfârşitul acestui an.


"Până în 2014, România si Bulgaria vor fi tratate din acest punct de vedere ca ţări din afara UE", susţine Henk Kamp.


În replică, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Cristina Arigho a afirmat că mobilitatea lucrătorilor este benefică pentru UE.


"Sigur că este, în ultimă instanţă decizia statului membru dacă renunţă sau nu la restricţii, dar Comisia Europeană pledează pentru eliminarea acestora cât de curând posibil. Mobilitatea lucrătorilor aduce beneficii atât ţărilor emiţătoare, cât şi celor primitoare", a declarat Cristina Arigho.