Apărători ai patrimoniului cultural, reprezentanţi ai organizaţiioor neguvernamentale, ca Platforma pentru Bucureşti şi Asociaţia ProDoMo, apelează la instituţiile europene după ce au încercat tot ce a fost posibil până acum, după cum au declarat, să oprească demolările din zonele istorice ale Bucureştiului.


În ultimii douăzeci de ani, au dispărut 1.500 de clădiri din zonele istorice protejate ale capitalei, a spus vicepreşedinta Asociaţiei ProDoMo, Doina Velea.


"Avem încă în Bucureşti un poatrimoniu arhitectural valoros. Vorbim astăzi, mai ales în noul context european, de o bogăţie pe care trebuie să o păstrăm cu dragoste şi responsabilitate şi să o transmitem mai departe generaţiilor care vin după noi şi mai vorbim şi de o resursă economică extraordinară care este în acest moment total neglijată", a afirmat Doina Velea.


În prezentarea sa, însoţită de fotografii ale unor monumente istorice, Doina Velea a subliniat faptul că în Bucureşti demolarea este prima opţiune atunci când terenul trezeşte interesul aşa-zişilor investitori.


Directorul executiv al Fundaţiei Pro Patrimoniu, Şerban Sturdza, i-a acuzat pe edilii locali de legiferarea unor practici catastrofale, fără viziune pentru viitorul capitalei.


"Anul trecut, Ordinul Arhitecţilor din România a elaborat un manual de bune practici, "Politica pentru arhitectură în România, 2010-2015", pe care l-a distribuit tuturor instituţiilor implicate în dezvoltarea spaţiului construit, în speranţa că va fi asumat de către guvern. Până acum, a fost total ignorat", a declarat Şerban Sturdza.


O altă problemă dureroasă pentru oraş este faptul că arhitectura valoroasă este înlocuită cu una de proastă calitate, a adăugat Doina Velea.


"Pentru că patrimoniul construit este o resursă neregenerabilă, pentru că suntem doar depozitarii acestei resurse, avem datoria morală de a o prezerva, de a o pune în valoare şi de a o transmite generaţiilor care vin după noi. Prin demolările sistematice care au loc în Bucureşti, noi rămânem un popor fără memorie, condamnat la un fenomen de Alzheimer social", a afirmat Doina Velea.


În toate prezentările, a fost invocată lipsa de transparenţă în politicile de urbanism.


Gazda evenimentului, eurodeputata Monica Macovei, a concluzionat:


"A ajuta Bucureştiul înseamnă a ajuta Europa şi e foarte bine să facem tot timpul această legătură şi să ne vedem şi să trăim în Europa. Observ încă o dată, din păcate, că această chestiune, a conflictului de interese şi a corupţiei, revine. Ea revine oriunde, în sănătate, în urbanism, în activitatea primăriilor şi peste tot. Mesajul pe care vrem să-l transmitem este în mod sigur: Bucureştul trebuie să se dezvolte, dar trebuie în acelaşi timp să urmărim şi interesul public de a menţine moştenirea culturală şi de arhitectură a oraşului", a adăugat Monica Macovei.