Numeroasele firme care gravitează în jurul Parlamentului, încercând să promoveze diverse interese economice, ar urma să îşi înscrie obligatoriu domeniul de activitate într-un aşa-numit Registru al transparenţei.


Deocamdată, doar 60% din marile companii europene sunt înregistrare cu activităţi de lobby, dar nici cele înregistrate nu şi-au mai actualizat de ani buni cheltuielile făcute pentru astfel de acţiuni.


După aşa-numitul scandal "mită pentru amendamente", în urmă căruia doi europarlamentari şi-au dat demisia, iar unui al treilea, românul Adrian Severin, i se va ridica, prin vot, cel mai probabil în sesiunea următoare a Parlamentului European, imunitatea parlamentară, miercuri, legislativul european va decide dacă registrele de lobby-işti şi alte grupuri de interese ale Parlamentului şi Comisiei vor fi reunite.


Redenumit din Registru de lobby în Registru de transparenţă, documentul, speră eurodeputaţii, va simplifica evidenţa organizaţiilor şi persoanelor individuale ale căror activităţi vizează influenţarea elaborării politicilor Uniunii Europene.


Sunt vizate think tank-urile, marile companii, sindicatele diverselor ramuri industriale sau organizaţiile care reprezintă biserici şi comunităţi religioase.


În plus, deputaţii vor vota o propunere privind crearea unui aşa-numit memorandum explicativ, anexat propunerilor legislative din Parlament.


Acesta va cuprinde numele reprezentanţilor grupurilor de interese, care obţin o întâlnire cu un deputat relevant într-un anumit dosar legislativ.


Deşi numeroşi deputaţi au solicitat ca înscrierea să fie obligatorie pentru toate persoanele care desfăşoară activităţi de lobby, actualele dispoziţii nu prevăd decât o înscriere voluntară.


Totuşi, obţinerea unei acreditări pentru Parlament este imposibilă fără o înscrierea prealabilă în registru.


Într-un raport separat al Parlamentului, privind regulamentul de procedură, care va fi votat tot mâine, Comisia a propus ca membrii Parlamentului European să îşi actualizeze declaraţiile financiare de îndată de apar modificări, şi cel puţin o dată pe an.


Parlamentul deţine un registru al reprezentanţilor grupurilor de interes încă din 1996, iar Comisia din 2008.


În baza unei rezoluţii votate în 2008, Parlamentul şi Comisia ar fi trebuit să creeze deja un registru comun, care să includă şi Consiliul de Miniştri.


Dacă în noiembrie 2010, Parlamentul şi Comisia au căzut de acord asupra unor măsuri pentru registrul comun, până în momentul de faţă, Consiliul nu a oferit niciun răspuns.