Potrivit raportului întocmit de deputata liberală franceză Corinne Lepage, statele membre vor avea libertatea de a decide dacă restricţionează sau interzic culturi modificate genetic.



În plus, Comisia pentru Mediu a Parlamentului European recomandă ca statelor membre să li se permită să invoce motive legate de mediu atunci când iar astfel de decizii.



"Obiectivul meu a fost să definesc la nivel european nişte reguli comune care să permită această alegere. Trei categorii de motive care permit interzicerea cultivărilor care conţin organisme modificate genetic", susţine Corinne Lepage.



Motivele pe care un stat membru le poate invoca pentru interzicerea culturilor modificate genetic pot fi aspecte locale sau sistemice, într-un context acronomic dat, cum ar fi rezistenţa la pesticide, impactul socio-economic şi motive legate de amenajarea teritoriului şi utilizarea solului.



De fapt, noile propuneri ar renaţionaliza deciziile în ceea ce priveşte restricţionarea sau interzicerea cultivării de culturi modificate genetic, dar nu ar afecta procesul actual de aprobare în Uniunea Europeană.



Normele Uniunii Europene permit, în momentul de faţă, cultivarea a două varietăţi de plante modificate genetic: o anumită specie de porumb şi un tip de cartof adaptat pentru producţia de amidon.



Totuşi, puţine state membre cultivă aceste culturi în scop comercial, iar unele dintre ele au aplicat interdicţii în cadrul aşa-numitei clauze de salvgardare, ţinând cont de regulile existente.



Comisarul european pentru sănătate, John Dalli consideră că "atunci când vorbim despre un risc nu mai vorbim despre o opţiune, ci despre o obligaţie de a acţiona".



Comisia pentru Agricultură sprijină propunerea legislativă, însă cere o serie de garanţii, cum ar fi respectarea principiului proporţionalităţii şi a libertăţii de alegere a consumatorilor, informarea din timp a agricultorilor, în cazul în care un stat optează pentru interdicţie, şi sprijinirea fermierilor care nu cultivă ONG-uri.



Potrivit datelor existente la nivelul instituţiilor europene, în anul 2009 au fost însămânţate cu porumb de tipul MON 810 94.000 de hectare, în cinci state membre, între care şi România.

Totuşi, 80% din această producţie se realizează în Spania.

Votul acestei propuneri legislative va avea loc marţi, însă Consiliul îşi va contura o poziţie după votul din Parlament.