Acesta este al doilea cel mai mare exerciţiu democratic din lume, când 400 de milioane de oameni pot vota pentru noul Parlament European.

Creşterea competenţelor Parlamentului European din 2009 a început să îşi facă simţită prezenţa, mai ales în timp ce UE încerca să învingă criza economică, iar membrii Parlamentului European încercau să elaboreze noi acte legislative, printre altele, privind disciplina bugetară efectivă, sprijinirea băncilor care erau în faliment şi limitarea bonusurilor bancherilor.

Aşadar, alegerile europene din luna mai vor permite alegătorilor să contribuie la consolidarea şi schimbarea direcţiei pe care Europa o va porni în abordarea crizei economice şi în multe alte probleme, ce afectează viaţa cotidiană a oamenilor.

Pentru prima dată, componenţa noului Parlament European va determina cine va fi persoana ce va conduce următoarea Comisie Europeană, cea care iniţiază legislaţia şi supraveghează punerea sa în aplicare.

Potrivit noilor reguli, şefii statelor sau guvernelor europene, pentru postul de viitor preşedinte al Comisiei, trebuie să facă acest lucru ţinând cont de rezultatele alegerilor.

Nominalizări făcute de către partidele politice europene, pentru şefia Comisiei

Parlamentul European va alege preşedintele Comisiei cu o majoritate a membrilor componenţi, adică cel puţin jumătate din cei 751 de membri ai Parlamentului care vor fi aleşi, adică 376.

Astfel, partidele politice europene vor prezenta, dacă nu au făcut-o deja, candidaţii pentru această funcţie de conducere în UE.

Nominalizările făcute de către partidele politice europene, în ordine cronologică, arată astfel: Alexis Tsipras - Grecia, Stânga Europeană, ales de către Congresul Stângii Europene; Guy Verhofstadt - Belgia, de la Liberalii Europeni, a fost desemnat la 20 ianuarie, după actualul comisar, Olli Rehn, s-a retras; Jose Beauvais - Franţa; şi Ska Keller - Germania, Partidul European al Verzilor; Martin Schulz - Germania, candidatul desemnat al Partidului Socialiştilor Europeni, alegerea a fost făcută în congresul acestui partid, la 1 martie, la Roma.

Singurul partid politic, de altfel majoritar în actuala legislatură care nu şi-a desemnat încă un candidat este PPE, Popularii Europeni, dar vor face acest lucru în timpul congresului partidului, ce va avea loc la Dublin, între 6 şi 7 martie.

Potrivit unui sondaj, peste 60% dintre cetăţenii europeni nu mai au încredere în instituţiile UE

Un sondaj Gallup anunţa, înainte de sfârşitul lui 2013, o intenţie de vot destul de mare în state importante din UE.

Pe de altă parte, acest sondaj dezvăluia şi un lucru îngrijorător, că peste 60% dintre cetăţenii europeni nu mai au încredere în instituţiile Uniunii.

În aceste condiţii, există temerea că votul s-ar putea duce destul de mult spre partide populiste, antieuropene şi chiar xenofobe, existând voci ale unor politicieni europeni care spun că s-ar putea ca aceste partide să ocupe o treime din viitorul Parlament.

Iată de ce, de la începutul anului, la Bruxelles, ONG-uri, mass media au demarat deja materiale de presă, dezbateri de informare privind alegerile europene, candidaţii şi ce aduc nou aceste alegeri.

Jurnalistul Ernest Sagaga, din conducerea Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, a vorbit despre care ar fi rolul mass media şi cum trebuie să se comporte jurnaliştii în această perioadă pentru a-i informa corect pe cetăţenii europeni. Un fel de manual al jurnalistului liber.

"Suntem foarte îngrijoraţi că aceste forţe populiste, extremiste cresc în influenţă în UE. Şi cred că mass media, noi toţi, voi jurnaliştii Radio România, reprezentăm ultima baricadă împotriva intoleranţei. Cetăţenii trebuie să ştie ce se întâmplă. Suntem de acord că trebuie să exprimăm opiniile tuturor evident, dar putem să reuşim să schimbăm intoleranţa acestor grupuri, exprimată xenofob, discriminatoriu, faţă de anumite categorii de cetăţeni europeni", a declarat Ernest Sagaga.